Salariile tuturor procurorilor din ţară, puse în pericol de un proces de la Iaşi. S-a cerut executarea silită

În urmă cu doi ani, procurorul a cerut Tribunalului Neamţ, judeţ în care îşi are domiciliul, recalcularea indemnizaţiei sale de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente, începând cu decembrie 2017, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală. Disputa salarială a fost câştigată de procuror, acesta obţinând în noiembrie anul trecut suma de 113.130 lei. Plata nu a fost făcută, aşa că procurorul a trecut la executarea silită. Aceasta a fost şi ea aprobată, în februarie, nota de plată pentru Ministerul Public crescând la 125.654 lei, cu tot cu onorariul executorului judecătoresc, al avocatului, al expertului contabil, taxele de timbru şi cheltuielile poştale.

Procedurile de executare silită au fost contestate de Ministerul Public, reprezentanţii acestuia invocând faptul că procurorul se grăbea. Legea acordă 6 luni pentru începerea demersurilor de plată. Or, procurorul ceruse executarea înainte de expirarea acestui termen. Nici cuantumul creanţei nu a fost acceptat, reprezentanţii Ministerului apreciind că valoarea onorariului de executare este exagerată. De asemenea, scoaterea banilor ar periclita buna funcţionare a Parchetelor. Aceasta, deşi cheltuielile pentru salarizarea procurorilor aprobate pentru acest an se ridică la 1,33 miliarde lei.

Argumentele Ministerului Public au fost respinse de magistraţi. Aceştia au precizat că termenul de şase luni este aplicabil doar în cazul lipsei de fonduri. Or, nu putea fi vorba de aşa ceva, câtă vreme pretenţiile procurorului reprezentau o parte infimă a bugetului ministerului. Nu se putea spune că statul însuşi ar fi insolvabil. „Imposibilitatea de a începe executarea din cauza lipsei de fonduri nu poate fi dedusă automat sau prezumată din simpla calitate de instituţie publică a debitorului, întrucât aceasta ar echivala practic cu o prezumţie de insolvabilitate continuă a instituţiilor statului, ceea ce contravine atât principiului garantării creanţelor faţă de stat, consacrat de art. 44 din Constituţia României, cât şi obligaţiei statului de a executa din oficiu într-un termen rezonabil hotărârile judecătoreşti pronunţate împotriva sa”, au precizat judecătorii.

Aceştia au acceptat totuşi eşalonarea plăţii, invocând prevederile OUG 114/2018, care reglementează şi unele măsuri fiscal-bugetare. Conform acesteia, sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâri judecătoreşti se eşalonează pe parcursul a 5 ani, în primul an plătindu-se doar 5% din total. Ca urmare, toate actele de executare silită a Ministerului au fost anulate, procurorul urmând să aştepte până la sfârşitul lui 2026 primirea tuturor banilor. Aceasta, dacă instanţa superioară nu va dispune altfel, întrucât sentinţa Judecătoriei poate fi atacată cu apel.