Sportul alb şi Războiul negru

În ce mă priveşte, sunt cam împărţit în două: pe de-o parte, mi se pare o măsură justă, jucătorii ucraineni, de pildă, fiind nevoiţi să lupte împotriva armatei ruse agresoare, iar jucătorii ruşi joacă liniştiţi tenis!?; pe de altă parte, dacă luăm jucătorii şi jucătoarele din Rusia şi din Belarus individual, parcă-ţi vine să zici: ei, ei şi ele ce vină au că ţările lor sunt conduse de Putin şi de Lukaşenko, doi dictatori care s-au înhăitat ca să pornească un război imperialist de cucerire? Bine, Lukaşenko reprezintă partea pasivă în chestiune, dar tot parte a forţelor agresoare a fost şi este…

Interesant e faptul că organizaţiile tenisului profesionist, ATP şi WTA, au decis să ia şi ele nişte măsuri drastice, anume să nu acorde puncte pentru ediţia actuală, măsură dublată de faptul că punctele câştigate la ediţia anterioară se şterg – nimeni nu şi le poate apăra!? Şi gata nebunia: Djokovic îşi pierde primul loc în favoarea lui… În favoarea rusului Medvedev!? Păi, n-a spus-o jucătorul Benoit Paire, după ce ATP a anunţat că nu va acorda puncte la Wimbledon: „Nu înţeleg pe cine apără. Doar ruşii vor avea de câştigat” (hotnews.ro).

În fine, iată că azi, în săptămâna 18, ziua 124 de război nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei, începe turneul cu şapte jucătoare din România direct pe tablou şi măcar două dintre ele, anume Irina Bara şi Mihaela Buzărnescu, ar fi putut să nu fie printre ele, având în vedere că ele, neavând clasament suficient de bun, ar fi trebuit să joace trei tururi de calificări şi să le şi câştige – ceea ce numai garantat nu era! Uite aşa, excluderea rusoaicelor şi a bielorusoaicelor le-a făcut loc direct pe tablou, iar pentru Irina Bara e chiar o premieră prezenţa în primul tur de la Wimbledon! Cum ar veni, Mihaela Buzărnescu şi Irina Bara sunt „profitoare de război”. Iar financiar chiar este o mică lovitură, având în vedere că prezenţa în primul tur aduce fiecăreia câte 50.000 de lire sterline (ca. 58.000 euro)!

În altă ordine de idei, am făcut un mic calcul numărând jucătoarele excluse şi am ajuns la un număr de 11 – ceea ce este echivalentul a pierderii sumei totale minime de 550.000 de lire sterline! Putem presupune că cel puţin o parte din câştigurile în premii ale jucătorilor şi jucătoarelor din Rusia şi din Belarus sunt bani care ajung în Rusia, alimentând indirect cu valută Rusia agresoare, aşa că măsura celor de la Wimbledon îşi găseşte o explicaţie în plus chiar în faptul acesta.

Altfel, a fost interesant de constatat că o urmare a excluderii de la Wimbledon a fost de pildă faptul că niciuna dintre jucătoarele din Rusia şi Belarus n-a mai trecut Canalul Mânecii spre Anglia pentru turneele de pregătire (pe iarbă) de la Birmingham şi Eastbourne, preferând să joace exclusiv la turneele din Europa (Olanda, Germania).

Ca fapt divers, cu câteva zile în urmă presa a luat în braţe ştirea cum că jucătoarea Natela Dzalamidze (născută la Moscova, cu tată georgian şi având dublă cetăţenie), care până la Roland Garros a jucat sub steagul Rusiei (mă rog, de la izbucnirea războiului, fără steag) şi-a „activat” paşaportul georgian (anunţând WTA-ul în privinţa asta), astfel încât să poată juca la Wimbledon.

Apropo de turneul de pregătire de la Birmingham: la victoria Simonei împotriva englezoaicei Harriet Dart, am remarcat în tribună un bărbat cu un steag-pancartă pe care, deloc modest, scria cu majuscule: ROMANIA – THE LAND OF CHAMPIONS. Of.

Bine că n-au trecut decât câteva zile şi a apărut tânărul David Popovici care săptămâna trecută a devenit chiar dublu campion mondial la înot, umplând vorbele pancartei cu un conţinut actual. Altfel, campionii României sunt mai toţi (parte a) istorie(i)…

Michael Astner este poet, traducător şi publicist