Domeniul de activitate al structurilor de control fiscal are ca termen de implementare trimestrul în care deja ne aflăm, indicatorul calitativ pentru acest jalon reprezintându-l dispozițiile legale marcante asumate. Este cunoscut faptul că neîndeplinirea acestui jalon conduce la pierderea fondurilor alocate prin PNRR. Anumite schimbări de ordin legislativ sunt necesare și dacă luâm în considerare doar necesitatea creșterii gradului de colectare a veniturilor statului care să asigure acoperirea cheltuielilor bugetare în noul context economic. În cei zece ani de activitate desfășurată la nivelul DGAF a apărut ”necesitatea sistematizării drepturilor inspectorilor și evidențierea corespunzătoare a acestora, ca bază pentru eficientizarea activității de prevenire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală și vamală.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/NFproiectOUGCPF_30092022.pdf).

În consecință, drepturile respective, regăsite doar în  îndeplinirea atribuțiilor personalului vizat (permițându-i-se să poarte uniformă, să păstreze, să folosească şi să facă uz de armament şi mijloace de apărare, dar și să utilizeze mijloacele auto cu însemne şi dispozitive specifice) sunt stabilite printr-un Proiect de OUG astfel (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/proiectOUGCPF_30092022.pdf): a) să cerceteze și să evalueze activități și/sau operațiuni în vederea stabilirii stării de fapt fiscale precum și să constate împrejurările în care au fost săvârșite faptele care pot avea consecințe fiscale, penale sau contravenționale; b) să efectueze controale în vederea prevenirii, descoperirii și combaterii faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală și vamală la toate categoriile de contribuabili; c) să verifice legalitatea activităţilor desfăşurate, existenţa şi autenticitatea documentelor justificative în activităţile de producţie şi prestări de servicii ori pe timpul transportului, depozitării şi comercializării bunurilor; d) să efectueze investigaţii, supravegheri şi verificări fiscale şi vamale necesare prevenirii şi descoperirii faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală; e) să oprească mijloacele de transport pentru verificarea documentelor de însoţire a bunurilor şi pentru verificarea legalității activității de transport de persoane (…).

Potrivit aceluiași Proiect de OUG, personalul DGAF ar mai fi abilitat să: a) reţină documente, să solicite copii certificate de pe documentele originale, să preleveze probe, eşantioane etc. şi să solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizării actului de control, în condiţiile Codului de procedură fiscală (CPF); b) legitimeze şi să stabilească identitatea administratorilor entităţilor controlate, precum şi a oricăror persoane implicate în activitățile și/sau operațiunile investigate şi să solicite acestora explicaţii scrise; c) solicite date sau documente de la orice entitate privată şi/sau publică, în scopul instrumentării şi fundamentării constatărilor cu privire la săvârşirea unor fapte care contravin legislaţiei în vigoare; j) constate contravenţii şi aplice sancţiuni contravenţionale în toate domeniile de competenţă ale ANAF; k) confiște bunuri și sume de bani (…). Ca și până acum, personalul DGAF ar urma: a) să sesizeze organele de urmărire penală dacă în desfăşurarea activităţii specifice constată împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal și vamal; b) să efectueze verificarea documentară reglementată prin CPF; c) să dispună măsuri pentru prevenirea și corectarea abaterilor de la prevederile legislației fiscale și contabile; d) să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor. În contextul digitalizării, se reglementează și posibilitatea constituirii şi utilizării bazelor de date, inclusiv ale altor instituţii publice, necesare pentru prevenirea evaziunii fiscale, infracţiunilor economico-financiare şi a altor fapte ilicite în domeniul fiscal şi vamal.

În același timp, s-a constatat necesitatea armonizării terminologiei folosite în ceea ce privește controlul antifraudă, în vederea înlăturării riscurilor de confuzie între activitățile specifice controlului antifraudă și activitățile specifice controlului inopinat sau a altor tipuri de control fiscal. Mai exact, ”la art. 55 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură fiscală se propune armonizarea terminologiei în sensul înlocuirii sintagmei controale curente, operative și inopinate sau controale tematice, cu cele de control antifraudă.

Totodată, pentru corelarea cu alte forme de control fiscal în cadrul cărora se pot administra mijloace de probă, se menționează distinct și controlul inopinat.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/NFproiectOUGCPF_30092022.pdf). În fine, remarca noastră este că dacă PNRR reprezintă pentru ANAF o oportunitate aparte, care vine cu o importantă sursă de finanțare nerambursabilă (cca. 350 milioane de euro, fără TVA), pentru implementarea unor reforme fundamentale necesare transformării sale, modificările de cadru normativ, precum cea la care ne-am referit aici, sunt imperios necesare.

Doar astfel, promovându-se schimbarea și căutând suport în digitalizare, poate fi efectiv modernizată activitatea acestei importante instituții a statului, devenind aptă să să genereze servicii performante şi o colectare dintre cele mai eficiente.