Topul bugetelor: Iaşul sub locul 10. De ce nu reuşeşte să urce?

Bucureştiul este, incontestabil, cea mai bogată comunitate urbană din România. Două dintre sectoarele sale, 1 şi 3, au avut în 2018 venituri la buget de peste 1,1 miliarde de lei – asta, nepunând la socoteală veniturile instituţiilor subordonate. Cel mai „sărac“ sector, 6, a avut 543 de milioane de lei, cu doar un milion mai mult decât Primăria Iaşi. Deasupra lor se află însă în acest clasament primăriile din Cluj-Napoca (704 milioane), Timişoara (631 de milioane) şi Oradea (556 de milioane de lei). Sub Iaşi se află Constanţa (519), Galaţi (489), Braşov (486) şi Craiova (454 de milioane de lei).

La consilii judeţene, ordinea se schimbă, dar Iaşul rămâne tot în afara podiumului. Cu 650 de milioane de lei, administraţia judeţului Cluj a fost cea mai bogată anul trecut. Vicecampioa­nă e Prahova, cu 542 de milioa­ne, iar a treia la rând e Suceava, 468 milioane de lei. Urmează Consiliul Judeţean Iaşi, cu 461 de milioane de lei, CJ Timiş, cu 458 de milioane, Bihor, 439, şi Dolj, 430 de milioane de lei.

Nici dacă însumăm veniturile tuturor bugetelor locale, Iaşul nu prinde Top 3. Clujul rămâne „fruncea“, cu peste 2,1 miliarde de lei, urmat de Timiş şi Constanţa, cu peste 1,9 miliarde fiecare. Deasupra Iaşului (1,78) se mai află Prahova, 1,82 miliarde, iar dedesubt, în clasament, sunt judeţele Bihor şi Suceava, cu venituri de câte 1,67 de miliarde de lei. Dacă însă toate aceste venituri se raportează la numărul de locuitori, municipiul, respectiv judeţul Iaşi „reuşesc“ să se situeze în afara Top 10. Asta, luând în calcul doar primele cele mai mari 15 venituri la bugetele municipalităţilor, respectiv totale pe judeţe.

De ce Iaşul nu reuşeşte să urce spre vârful acestor clasamente – deşi, numai prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, autorităţile locale a atras fonduri de peste 750 de milioane de lei? Ce lipseşte şi ce ar trebui făcut? – sunt întrebările pe care le-am adresat opoziţiei, pe fondul acestor performanţe statistice descurajante ale administraţiei locale şi judeţene.

Soluţia? „O nouă clasă politică“

„Aceste date arată că Iaşul este mult sub potenţialul său de dezvoltare. Veniturile bugetare mai mici decât cele ale altor judeţe comparabile indică lipsa investiţiilor strategice care să atragă firme şi investitori“, explică liderul USR Iaşi.

Cosette Chichirău acuză şi lipsa de interes a autorităţilor locale şi judeţene care „se vede şi în numărul mic de turişti pe care îl atragem, deşi Iaşul ar putea avea un brand puternic“.

Soluţia? „O nouă clasă politică, mai tânără, proaspătă, curată şi pusă pe treabă ar revigora eco­nomia locală ţi regională şi ar reda Iaşului nostru iubit atenţia şi gloria pe care o merită. Sun­tem capitală istorică şi centru universitar. Avem toate ingredientele necesare pentru a ne ridica la nivelul de metropolă europeană“, a spus deputatul USR.

Atitudine neprietenoasă faţă de mediul de afaceri

„Iaşul are tot ce trebuie ca să fie pe podiumul investiţiilor şi ponderii în PIB-ul naţional“, confirmă Petru Movilă.

Deputatul ieşean vede însă „oameni care conduc instituţii incapabili să adune în jurul lor mediul de afaceri şi instituţii care pot să influenţeze activitatea mediului de afaceri“.

Astfel, Primăria şi Consiliul Judeţean Iaşi nu au avut niciodată o atitudine favorabilă faţă de mediul de afaceri, consideră el. „Lipseşte o strategie clară, în câteva puncte, privind atragerea şi susţinerea mediului de afaceri“, a spus Movilă, dând exemplul parcurilor industriale – care, la Iaşi, lipsesc cu desăvâşire, singura excepţie fiind cel din Miroslava.

Parlamentarul a invocat şi eficienţa cu care administraţia locală eliberează documentele necesare mediului de afaceri. „Hăţişul de documente şi decizii după bunul plac luate în Primărie şi CJ“ reprezintă o altă categorie de piedici în calea investitorilor.

El a amintit şi ca­zul instituţiilor din Iaşi care „în ultimii zece ani au făcut subiectul trocurilor şi negocierilor politice“, ceea ce îngreunează derularea mai multor afaceri şi investiţii.

Petru Movilă s-a referit la Inspectoratul Regional în Construcţii Nord-Est, mutat de la Iaşi la Bacău în 2013 de Liviu Dragnea, pe atunci vicepremier, şi la mai noul anunţ de rupere a trei judeţe de la Regionala de drumuri naţionale Iaşi pentru Regionala pe care visează să şi-o facă la Focşani Marian Oprişan.

Lipsă de viziune la vârful administraţiei

„Nu există nicio scuză pentru cifrele proaste pe care le prezintă Iaşul la capitolul venituri. Venitul raportat la numărul de locuitori este extraordinar de mic“, a spus Marius Bodea. Liderul liberal a adăugat că „o administraţie are obligaţia primară să reîntoarcă populaţiei investiţii“.

De aceea, cifrele sunt cu atât mai dezastruoase, a subliniat el, dând exemplul Oradei, oraş de două ori mai mic decât Iaşul. Investiţiile sunt singurele acţiuni ale primăriei care aduc plusvaloare în comunitate, indiferent că sunt în mediu, în infrastructură sau spaţii de recreere, a explicat Bodea.

„Problema mare a Iaşului este că cei care îl conduc astăzi – şi mai dintotdeauna după revoluţie – nu au avut niciodată o viziune unde vor să ducă oraşul ăsta în următorii 5, 10, 15 ani. Ce ne propunem? Vrem să-l facem «raiul IT-ului» în Europa de Est? Hai să-l facem! Vrem să-l facem oraş al tinerilor? Hai să facem treaba asta! Putem să-l facem oraşul cu cel mai bun trafic din România? N-am auzit nicio propunere de acest fel pâ­nă acum“, a mai spus liderul li­beral ieşean.