Reporter: România este în continuare pe primul loc în Europa la numărul de cazuri noi de tuberculoză. Cât de îngrijorătoare este situaţia?

Dr. Adriana Sorete-Arbore, Ambulatoriul Spitalului de Pneumologie Iaşi: Trebuie să fim echilibraţi şi să spunem  şi faptul că în ultimii 20 de ani numărul cazurilor noi de tuberculoză a scăzut foarte mult în România. E adevărat că suntem în continuare pe primul loc în Europa: ultimele statistici arată că înregistrăm în jur de 14.000 de cazuri noi pe an în  România. Dar situaţia a evoluat foarte mult în comparaţie cu acum 20 de ani. De exemplu, la Iaşi avem în prezent în evidenţă 630 de cazuri de tuberculoză pe an, faţă de anul 1998, când erau 1.470 de cazuri. Trebuie să recunoaştem că scăderea este importantă şi reprezintă rezultatele a 20 de ani de muncă. Iar lucrurile au evoluat foarte bine şi în ceea ce priveşte asistenţa medicală oferită pacienţilor cu tuberculoză. Mai avem însă foarte mult de lucrat la capitolul educaţie pentru sănătate în rândul populaţiei. Tuberculoza este o boală care afectează comunitatea, nu doar pacientul individual. Din păcate, noi ignorăm faptul că putem fi bolnavi şi, mai grav, că îi putem îmbolnăvi pe ceilalţi. Oamenii amână prezentarea la medic, ignorând simptome care ar trebui să ridice semne de întrebare. Un control efectuat la timp ar duce la un diagnostic mai rapid al bolii şi limitarea răspândirii afecţiunii.

Pacienţii depistaţi cu tuberculoză se plâng că sunt „îngrozitor de obosiţi”!

Reporter: Puţini dintre cei depistaţi se gândesc înainte de diagnostic că ar putea avea tuberculoză. „Tuşesc pentru că am avut  după o răceală, cum să fac eu tuberculoză, e boală a săracilor”. Sunt doar cei din mediile defavorizate expuşi riscului de îmbolnăvire?

Dr. Adriana Sorete-Arbore: Adevărul este că mulţi dintre noi sunt expuşi unui risc crescut de tuberculoză. Realitatea este că foarte multe persoane din România, indiferent de statutul social, au intrat la un moment dat în contact cu bacilul tuberculozei. Unii au făcut anticorpi şi au scăpat de infecţie, dar sunt şi multe persoane la care un număr mic de bacili s-a „cantonat” la nivel pulmonar unde se află în stare „dormantă”. Bacilii „picotesc” şi în momentul în care apare un dezechilibru imunitar – o viroză de sezon, un diabet zaharat – bacilii se trezesc, numărul lor creşte şi apare boala. La aceste situaţii se adaugă şi persoanele care au deja boala, dar nu ştiu. Şi, până sunt diagnosticate, o pot transmite celor din jur. Nu din rea voinţă , ci pentru că nu se gândesc niciun moment că ar avea tuberculoză. Pot exista nişte simptome „şterse” pe care pacientul le ignoră:  o tuse seacă care nu se manifestă chiar foarte des, dar care persistă, transpiraţii pe parcursul nopţii, o scădere în greutate, o stare de vlăguială. Pacienţii depistaţi cu tuberculoză se plâng că sunt „îngrozitor de obosiţi”.  Spun că nu s-ar mai ridica din pat de oboseală. Bineînţeles, găsim mereu explicaţii pentru aceste simptome: obosim pentru că muncim, tuşim pentru că fumăm sau am avut o răceală, slăbim pentru că n-am mâncat la orele potrivite. Găsim răspunsuri pentru simptomele noastre şi nu mergem la doctor. Dar oricare dintre aceste simptome, ar trebui să ne dea de gândit. O tuse care durează mai mult de 10 zile, trebuie investigată chiar dacă persoana e fumătoare, chiar dacă a răcit recent. O stare de oboseală care pare continuă, ar trebui investigată. Sănătatea nu este un “dat”, un dar, de care ne bucurăm toată viaţa. Sănătatea trebuie întreţinută şi investigată. Iar tuberculoza poate afecta pe oricine, indiferent de statutul social sau de starea financiară. Este o boală uşor transmisibilă pe calea aerului, dar în acelaşi timp este şi o boală tratabilă. E important să fie diagnosticată la timp, corect investigată şi tratată. Ne confruntăm şi cu pacienţi care au tuberculoză multidrog rezistentă. Dar important este  să depistăm şi să tratăm corect cazurile noi de boală pentru că limităm foarte mult răspândirea tuberculozei.

Reporter: Care este situaţia cazurilor de tuberculoză multidrog  rezistentă? Este un motiv de îngrijorare pentru Iaşi?

Dr. Adriana Sorete-Arbore: Există şi în Iaşi pacienţi cu tuberculoză multidrog rezistentă dar, din fericire, numărul acestora nu este foarte mare. Practic vorbim de situaţii în care bacilul tuberculozei  a devenit rezistent la medicamentele uzuale şi atunci trebuie folosite scheme de tratament complexe, greu de suportat, cu multe efecte adverse şi extrem de costisitoare. Schemele acestea s-au schimbat într-un decurs foarte mic de timp şi s-a ajuns acum la o combinaţie care este foarte scumpă şi pe care noi nu am fi avut posibilitatea să o folosim fără sprijinul Fondului Norvegian  şi al Fondului Global pentru Sănătate. E posibil să continue această susţinere financiară şi în 2019. Dar  trebuie să începem să ne pregătim şi să ne descurcăm singuri. La un moment dat nu vor mai investi în România deoarece există zone mai afectate de această problemă. Când se va întâmpla acest lucru va trebui să facem faţă cazurilor multidrogrezistente cu banii noştri. Repet: din fericire până în prezent nu sunt foarte multe cazuri şi dacă vom insista pe depistare şi tratamente eficiente pentru cazurile noi, putem limita riscurile de creştere a numărului de cazuri de pacienţi cu tuberculoză multidrog rezistentă.

Diagnosticul modern al tuberculozei

Rep.: Diagnosticul presupune din start depistarea acestor cazuri multidrogrezistente? Nu sunt prea scumpe investigaţiile?

Dr. Adriana Sorete-Arbore: În prezent, diagnosticul tuberculozei este unul modern. Chiar dacă acesta presupune testări scumpe, le efectuăm tocmai pentru a cunoaşte circuitul epidemiologic al infecţiei şi riscul ca bacilul să fie unul multidrog rezistent. Doar aşa putem discuta de un diagnostic corect şi de un tratament eficient. Pentru orice posibil caz nou se începe cu o radiografie pulmonară. Noile aparate permit o stocare şi o interpretare mult mai clară a imaginilor radiologice. Dacă aceste imagini ridică suspiciuni de tuberculoză, urmează examenele din spută cu investigaţia clasică microbiologică pe medii solide. Metoda microscopică şi medicul solid în bacteriologia tuberculozei, rămân cheia de boltă şi gold standardul în diagnostic. Bacilul îl descoperim în spută şi îl căutăm prin metodele clasice. Dar apoi investigăm şi prin noile tehnici genetice moleculare care ne oferă foarte multe informaţii, inclusiv despre rezistenţa la antibiotice. Este testul GeneXpert care se face din spută şi care a evoluat foarte mult, permiţând scurtarea perioadei de diagnostic şi depistarea rezistenţei la două antibiotice.  Practic, într-o săptămână ai diagnosticul complet al cazului de tuberculoză. Costă destul de mult dar noi îl efectuăm. Bineînţeles, nu tuturor persoanelor care se prezintă la un control pentru că tuşesc. Se face o triere a cazurilor, se începe cu o radiografie, cu tehnici de microbiologie clasică şi dacă este depistat bacilul apelăm şi la noile tehnici de genetică moleculară acolo unde considerăm că este necesar. Tuberculoza este o boală costisitoare mai ales din punct de vedere al investigaţiilor.  Dar aceste noi tehnici, utilizate raţional,  ne permit să tratăm corect cazul nou de TBC şi să „tăiem” circuitul epidemiologic, limitând răspândirea. Important este ca oamenii să înţeleagă că orice simptom care nu se ameliorează trebuie investigat. Şi că în Iaşi există posibilităţi de diagnostic modern al tuberculozei şi de tratamente adecvate care urmate corect duc la vindecare.

„În fiecare an, după Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei afluxul în ambulatoriul TB este foarte mare!”

În fiecare an, 24 martie marchează Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, moment în care se desfăşoară mai multe acţiuni de conştientizare a populaţiei  pe tema pericolului tuberculozei. Specialiştii spun însă că  aceste acţiuni sunt eficiente dar nu şi suficiente.

„În fiecare an, după  Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei afluxul în ambulatoriul TB este foarte mare! După o lună însă lucrurile revin la normal, oamenii uită şi amână prezentarea la medic. Din acest motiv am hotărât să mărim perioada acţiunilor de informare şi conştientizare despre tuberculoză. Am început în februarie şi vom continua acţiunile până pe 7 aprilie, de Ziua Mondială a Sănătăţii. De exemplu, anul acesta am început de la sfârşitul lunii februarie  cu organizarea de sesiuni de informare şi educaţie la un grup de vârstă foarte expus: adolescenţii, tineri din ani terminali de la liceele teoretice sau colegiile tehnice. Am ales motivat acest grup ţintă pentru ca am avut probleme cu tuberculoza în licee. Dacă anul trecut am fost la trei colegii din Iaşi, anul acesta am ales să mergem si în mediul rural. Am fost la Răducăneni, Focuri şi la Hârlău. Am cuprins clasele care au avut cazuri de tuberculoză iar la o sesiune au participat  între 60 şi 100 de copii. Împreună cu colegii mei din Ambulatoriul  TB şi medicii rezidenţi pe pneumologie, am organizat sesiuni de prezentări de informaţii şi un clip realizat de Institutul Marius Nasta care spune povestea unui tânăr care a făcut tuberculoză. La final există şi un concurs iar cei care răspund cel mai bine unor teste despre tuberculoză sunt premiaţi. Tot în acest sens vom organiza şi două sesiuni de informare pentru studenţii de la UMF Iaşi din anii începători. Miercurea viitoare, in 20 martie, vom desfăşura şi o activitate de caritate la Biserica Sf. Atanasie şi Chiril din vecinătatea spitalului nostru, activitate în cadrul căreia vom împărţi bunuri familiilor nevoiaşe din evidenţa noastră.  Urmează şi alte manifestări dintre care le menţionez pe cele care implică promovarea mişcării şi dialogul cu ieşenii. Vineri, 22 martie, sub coordonarea doamnei profesor  Gynetta Vânvu, studenţii medicinişti vor organiza un flash-mob pe esplanada din faţa UMF Iaşi. Acesta se va desfăşura la ora 13.00, perioadă în care se termină cursurile la universitate şi sperăm să atragem şi mai mult atenţia studenţilor asupra problematicii TBC. Urmează ziua de sâmbătă, 23 martie, cu o acţiune în parcul Expoziţiei care sperăm să aibă acelaşi succes ca şi anul trecut când ieşenii ni s-au alăturat în număr foarte mare”, încheie dr. Adriana Sorete Arbore.