Un mare pariu care trebuie câștigat: protejarea, restaurarea și promovarea patrimoniului nostru material! (P)

Orașele noastre se transformă radical, iar adeseori dezvoltarea pe care o vedem capătă chipul haosului. Ne dorim să beneficiem de standarde de viață cât mai apropiate de cele din Vest, dar în această goană a noastră facem, inevitabil, greșeli. Pare adeseori că acționăm impulsiv, fără să realizăm că ceea ce construim sau, după caz, dărâmăm astăzi, va conta enorm în felul în care mediul urban românesc va arăta pentru generațiile viitoare.

Trebuie, totodată, să recunoaștem că pentru zona privată, proprietarii unor clădiri și terenuri valoroase, monumentele istorice reprezintă mai degrabă o problemă, o dificultate în calea procesului de modernizare a comunităților noastre. Este o greșeală care ține de mentalitate și de interese de business pe care le luăm ca atare.

Ca istoric și ca om care și-a petrecut câțiva ani în Ministerul Culturii din poziția de Secretar de Stat având în grijă domeniul patrimoniului știu că definirea noastră ca națiune ține, într-o măsură foarte mare, de elementele de patrimoniu național și, mai ales, de modul în care reușim să ne raportăm la acesta și, în egală măsură, să îl valorificăm. Discursul public românesc este înțesat adesea cu trimiteri la moștenirea noastră culturală ca marcă identitară și la faptul că, în cazul în care am reuși să o promovăm corespunzător, ea ar putea deveni o parte importantă a unei strategii de promovare turistică a României. Promovarea identității naționale poate fi realizată și prin prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural!

Cum reușim noi, ca decidenți, să transmitem pe scară largă în societate mesajul că salvarea patrimoniului nostru este vitală? Cum reușim să luăm drept parteneri atât cetățenii, cât și mediul privat în această misiune urgentă de a salva cât mai multe dintre clădirile importante de patrimoniu?

Avem de a face cu o dublă măsură, justificabilă probabil prin prisma istoriei noastre recente. Pe de o parte, admirăm și vizităm în Vestul Europei clădiri de patrimoniu extraordinar de bine puse în valoare și integrate în circuitul muzeal sau economic în general. Rămânem muți de admirație în centrele istorice ale marilor capitale europene privind aceste clădiri. În același timp, la noi acasă, părem mult mai puțin dispuși să le ocrotim și să le redăm viața. Pentru că nu vedem încă potențialul real economic și estetic pe care acestea le-ar putea avea!

Privind lucrurile din perspectiva statului român, aici avem misiunea dificilă de a crea și a pune în operă mult mai bine decât am reușit până acum politici publice de protejare, restaurare și promovare a patrimoniului material.

Pariul pe care trebuie să îl câștigăm cu toții în acești ani și în cei care vor urma va fi legat de modul în care vom reuși să vedem în patrimoniul nostru material nu un obstacol în calea modernizării și o sursă inepuizabilă de cheltuire a banului public, ci dimpotrivă o șansă de a realiza o regenerare urbană sau, după caz, rurală, dar și de a aduce bani mai mulți în comunitățile noastre și la bugetul central. Pentru a câștiga acest pariu este nevoie mai întâi de identificarea unor mecanisme de intervenție rapidă asupra monumentelor istorice aflate în stare de colaps și precolaps, multe dintre ele reprezentând astăzi un pericol public pentru siguranța cetățenilor.

Trebuie avută în vedere atât alocarea unor finanțări suficiente pentru a depăși actualul stadiu, precum și o mai mare responsabilizare din partea decidenților din zona de protecție a monumentelor istorice care să fie dublată de o transparentizare a deciziilor luate tocmai pentru a depăși faza de adversitate dintre acțiunea de protecție a monumentelor și cea de modernizare.

Sunt sigur că, numai luând drept principal partener cetățeanul român, vom reuși să câștigăm cu toții pariul cu salvarea patrimoniului nostru material!

Liviu BRĂTESCU

Senator PNL Iași