anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 29.05.2022

Adoptă un drum în Moldova

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

Textul pe care vi-l propun astăzi, în ciuda faptului că e grupat sub un alt titlu, reprezintă ultima parte a seriei Cea mai eficientă cale rutieră rapidă a moldovenilor către vest. A8 vs. A13. Am realizat această schimbare de titlu, deoarece de câteva zile în mediul virtual e activ un site - https://adoptadrummoldova.ro/ - realizat de către Asociaţia Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), în cadrul proiectului Adoptă un drum în Moldova, una dintre cele trei propuneri alese pentru a fi finanţate în cadrul apelului de proiecte 2019 al Fondului pentru Inovare Civică, componenta inovare civică, aşa cum scrie şi pe platforma online.

Obiectivul principal e monitorizarea infrastructurii rutiere din regiunea Moldovei, cu precădere a reţelei secundare, formate din drumurile judeţene şi comunale, esenţiale pentru comunităţile rurale defavorizate din judeţele Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea.

Site-ul este interactiv, iar interactivitatea nu se reduce doar la câteva amabilităţi schimbate între autorii şi gestionarii acestuia (pe de o parte), şi cei ce-l vizitează. Componenta interactivă e foarte prezentă în zona hărţilor vivante - prezentate la nivelele scalare regional şi judeţean, unde sunt localizate fotografii şi filmuleţe cu starea drumurilor sau a unor şantiere de pe diferitele tronsoane rutiere; acestea sunt realizate nu doar de membrii MDM antrenaţi în proiect, ci şi de voluntari din diversele judeţe ale regiunii noastre. În momentul de faţă sunt aproximativ 100 de locuri semnalate, dar lucrurile nu se vor opri aici.

Un alt produs final al proiectului Adoptă un drum în Moldova e Raportul final, căruia i s-a atribuit titlul Moldova accesibilă. În cadrul acestui raport ne-am concentrat analiza pe fluxurile de persoane şi pe traficul rutier din regiunea noastră. Seria Cea mai eficientă cale rutieră rapidă a moldovenilor către vest. A8 vs. A13 a prezentat câteva idei vehiculate în cadrul raportului. V-am rămas dator cu o parte dintre concluziile la care am ajuns. Iată-le!

Centralizarea politică şi administrativă a structurii statale româneşti se repercutează asupra politicilor teritoriale de investiţii în domeniul rutier, mai ales (!) în ceea ce priveşte drumurile de prim rang (naţionale şi europene) şi proiectele de autostrăzi. Lipsită de cea mai elementară capacitate de decizie şi de gestiune în acest domeniu, Moldova aşteaptă bunăvoinţa centrului naţional pentru a-şi îmbunătăţi relaţiile intra- şi inter-regionale. Dar centrul, el însuşi aflat într-o zonă cu o slabă accesibilitate la nucleul UE, fiind preocupat de propria lui conectivitate la sistemele rapide de transport, îşi arată foarte rar bunăvoinţa.

Într-o perioadă în care România a atras investiţii mari în industria de transformare, judeţele Moldovei nu au tras nici o carte norocoasă. Marile investiţii realizate se cantonează în exclusivitate în spaţiile externe ale regiunii noastre - în Banat, Transilvania şi, în funcţie de favorabilităţile locale, în periurbanul bucureştean sau constănţean. Nici nu e nevoie de prea multă înţelegere a mecanismelor economice, pentru a observa că investiţiile în acest domeniu sunt dependente de reperele relaţionale (transporturile continentale, maritime sau aeriene), strict legate de accesibilitatea locurilor spre pieţele de desfacere europene şi mondiale.

Potrivit termenelor oficiale, autostrada Sebeş - Turda va fi dată în funcţiune în anul curent, iar tronsonul Lugoj - Deva, în 2021. Astfel, Clujul, Sibiul, Târgu Mureş, Alba Iulia, Deva şi multe alte oraşe vor avea o relaţie rapidă către Europa centrală. Nu ne îngrijorează că un clujean va ajunge mai repede la Budapesta decât la Bucureşti şi chiar nici faptul că infrastructura de autostrăzi va fi motorul unui alt boom economic în vestul ţării, care va alimenta (însă!) decalajele la nivel naţional, ci suntem îngrijoraţi de intervalul de timp necesar conectării Moldovei la un sistem de autostrăzi, care va fi funcţional în Transilvania într-un timp foarte scurt. La ritmul şi eficienţa de care dau dovadă autorităţile, intervalul se poate prelungi nepermis de mult. Asta înseamnă ratarea avantajelor competitive şi comparative ale Moldovei (atâtea câte vor mai fi la ora actuală) şi la acumularea şi acutizarea handicapurilor spaţiale, deja existente ale regiunii noastre.

Într-un astfel de context, Moldova vrea autostradă (transcarpatică) nu e o isterie locală sau regională. Impactul unei autostrăzi trascarpatice ar fi imens. Va produce mutaţii profunde şi benefice la mai multe nivele scalare:

- în primul rând, e o necesitate pentru dezenclavarea economică a unei regiuni gratuit periferizate, care a devenit o fundatură datorită evoluţiilor geopolitice din spaţiul european, dar şi a dezinteresului arătat de către autorităţile române pentru această zonă;

- în al doilea rând, o autostradă transcarpatică ar completa o relaţie care s-ar putea dovedi mai eficientă - între sudul Rusiei europene, sudul Ucrainei şi Republica Moldova spre Europa centrală; în această perspectivă, nu numai că regiunea noastră ar deveni mai competitivă, dar ar pune România pe harta marelui trazit european;

- în al treilea rând, ar crea coeziune teritorială; nu mă refer doar la parcurgerea într-un ritm mai alert a distanţelor între localităţile principale ale Moldovei, ci şi la faptul că un astfel de proiect, dacă se doreşte a fi realizat de către autorităţile locale şi regionale, ar genera solidaritate de grup între actorii politici şi economici ai judeţelor Moldovei.

Deşi în spaţiul public se consumă multă energie pe chestinea relaţiei rutiere rapide transcarpatice, în realitate legătura dintre Moldova şi vestul ţării şi al UE nu se află printre priorităţile centrului. În dorinţa de a amâna proiectul autostrăzii A8 (Iaşi-Târgu Mureş), cea mai eficientă relaţie transcarpatică pentru regiunea Moldovei în ansamblul său şi singura autostradă din reţeaua europeană TEN-T Core a regiunii noastre orientată pe vectorul vestic, centrul a introdus în „dezbaterea publică” şi alte configuraţii de şosele rapide, dar mult mai puţin eficiente în optimizarea accesibilităţii către centrul continentului: A13 (Braşov-Bacău), şi chiar o Autostradă a Nordului, ce lipseşte din masterplan.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

C-aşa-i în tenis!

Nicolae GRECU

C-aşa-i în tenis!

Englezii îl exclud pe Medvedev de la Wimbledon, ATP îl face lider mondial.

opinii

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*

Românitatea mea este dată, în mod esenţial, de faptul de a locui în limba română şi de a accepta să fiu numit român. Restul ingredientelor ţin de opţiunile mele personale.

Cinematografie, mit şi ideologie

pr. Constantin STURZU

Cinematografie, mit şi ideologie

Pe 23 mai a debutat seria de evenimente “Ne vedem la Mitropolie”. Sala “Iustin Moisescu” a Centrului Eparhial din Iaşi se doreşte a deveni tot mai mult un spaţiu al prelungirii “prelegerilor” în “dialoguri”, în vederea întăririi “comuniunii”. 

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

Aurelian-Petruș PLOPEANU

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

În viziunea lui Marx, naraţiunea despre comunismul primitiv sună în felul următor: cândva, în timpuri imemoriale, proprietatea privată era necunoscută omului. Hrana era distribuită după necesităţi, iar toţi cei aflaţi în nevoie erau îngrijiţi. 

pulspulspuls

Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!

Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, când ne gândim la prichiciul vetrei cel humuit şi când vedem cum se joacă unii aleşi locali cu motoceii imobiliari prinşi de horn de Mihăiţă, parcă nu prea ne saltă inima de bucurie.  

Caricatura zilei

Bronz specific

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.