Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Aproape 22.000 de demisii, în judeţ Iaşi, anul trecut. Ce le motivează?

GALERIE
job-demisie-800x445
  • job-demisie-800x445
- +

Conform datelor oficiale, anul trecut, au fost înregistrate în judeţ un număr de 21.695 de demisii, cu 10% mai mult faţă de anul trecut. “Îmi voi deschide o afacere în acelaşi domeniu de activitate”, ne-a spus un bărbat care tocmai a ales să plece de la vechiul loc de muncă. “În faţa acestui trend, angajatorii trebuie să îşi reconsidere atât ofertele de angajare, cât şi sistemele de retenţie a angajaţilor actuali”, explică un profesor de la FEAA.

Pandemia a schimbat dinamica pieţei muncii locale. La aproape doi ani după ce mii de ieşeni rămâneau fără un loc de muncă deoarece firmele au fost nevoite să îşi restrângă sau închidă activitatea pe perioada instituirii stării de urgenţă (martie 2020), iar ulterior în starea de alertă, lucrurile s-au schimbat între timp.

Chiar dacă vorbim încă despre un climat economic plin de incertitudini pe fondul crizei de sănătate publică, oamenii au prins curaj şi au ales să demisioneze anul trecut fie pentru o carieră într-un domeniu nou, fie pentru un loc de muncă mai bine plătit sau să îşi deschidă o afacere.

Demisiile au curs în mediul privat

Potrivit informaţiilor transmise „Ziarul de Iaşi”de către Inspecţia Muncii, în anul 2021 s-au înregistrat 21.695 de demisii la nivelul judeţului Iaşi, mai multe cu aproape 10% faţă de anul 2020, când au fost 18.976 de contracte de muncă încetate pentru temeiurile legale Art. 81 din Codul Muncii.

Dintre aceşti oameni care au ales să „îşi părăsească şefii” anul trecut, 20.522 lucrau în mediul privat, iar restul la stat. Datele furnizate nu conţin însă informaţii cu privire la anumite categorii de salariaţi, cum ar fi magistraţi din cadrul MApN, MAI, funcţionari publici cu statut special şi alte categorii reglementate prin legi speciale.

Mihai N. are 30 de ani. Inginer de profesie, a lucrat mulţi ani la un service auto din Iaşi, însă zilele trecute a decis să părăsească firma pentru a-şi încerca norocul pe cont propriu.

„Chiar dacă nu am ce reproşa angajatorului, fiind plătit chiar foarte bine, în urmă cu o săptămână m-am hotărât să îmi prezint demisia. Îmi voi deschide o afacere în acelaşi domeniu de activitate. Îmi va fi poate mai greu la început, dar trebuie să încerc”, ne-a spus bărbatul.

Ce pot face angajatorii?

Chiar dacă la prima vedere nu pare o creştere spectaculoasă a numărului celor care sunt dispuşi să renunţe de bunăvoie la locurile de muncă, specialiştii în resurse umane se aşteaptă ca fenomenul să capete amploare pe parcursul anilor, odată ce munca de la distanţă a devenit populară în rândul companiilor din întreaga lume.

De altfel, dacă ne raportăm la situaţie luând în calcul cifrele de la nivel naţional, cu 450.000 de români care au renunţat anul trecut la joburile pe care le aveau (plus 60% faţă de 2020), fenomenul „Marea Demisie”, care a cuprins Statele Unite, bate şi la uşa României.

Conf. univ. dr. Andrei Ştefan Neştian, cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Iaşi, arată că această creştere a numărului de demisii poate fi înţeleasă doar în contextul creşterii fenomenului muncii de acasă, care a adus un nou nivel de libertate operaţională pentru angajat în relaţia sa cu angajatorul, generând şi un nou sentiment de libertate profesională.

„Majoritatea demisionarilor pleacă după ce găsesc un loc de muncă mai bun, deci este de aşteptat ca puţini dintre ei să fie şomeri. În condiţiile din ultimul an, o să îi găsim reangajaţi în firme din domenii care nu au avut activitatea limitată de măsurile anti-pandemice, în relaţii de angajare internaţională, lucrând online direct pentru angajatori din ţări europene, sau lucrând pentru mai mulţi angajatori simultan prin contracte de colaborare part time, pe bază de proiecte sau de intervenţie la cerere. Această creştere a numărului de demisii arată un trend de creştere a numărului angajaţilor activi pe piaţa muncii, care acţionează nu doar pentru a-şi schimba job-ul, ci pentru a schimba chiar natura relaţiei lor cu angajatorii. În faţa acestui trend, angajatorii trebuie să îşi reconsidere atât ofertele de angajare, cât şi sistemele de retenţie a angajaţilor actuali”, explică profesorul.

Cele mai multe demisii au fost înregistrat în industrie

Domeniul cu cele mai multe demisii în judeţul Iaşi pe anul trecut a fost industria prelucrătoare, cu 3.667 de oameni care şi-au părăsit locul de muncă, urmat de domeniul comerţ cu ridicata şi amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor - cu 3.556 de demisii, construcţii - 3.082 şi hoteluri şi restaurante - 2.614.

La polul opus, respectiv domeniile în care s-au înregistrat cele mai puţine demisii au fost industria extractivă - cu 11 contracte de muncă încetate pe baza Art. 81 din Codul Muncii, activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale - tot 11 demisii, în timp ce în domeniul activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic/activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu au fost 2 demisii.

Câte contracte au fost încetate în total

Datele care ne-au fost transmise de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Iaşi denotă oarecum un echilibru pe piaţa muncii dacă ne referim la contractele de muncă încetate din varii motive, nu doar prin demisie, şi contractele (noi) de muncă înregistrate de angajatori.

Astfel, dacă anul trecut în baza de date a instituţiei ieşene figurau 100.819 de contracte individuale de muncă încetate (din cauze diverse prevăzute de lege), numărul contractelor individuale de muncă înregistrate de angajatori în anul 2021 a fost mai mare, mai exact 113.657.

Comparativ, în anul 2020 (mai puţin luna martie, precizează ITM Iaşi) au fost 87.168 de contracte individuale de muncă încetate, iar numărul contractelor individuale de muncă înregistrate de angajatori în acelaşi an (tot fără luna martie) a fost 94.898. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri