Caută 
3 MIN
Fiind şi cel mai lung, Postul Paştelui este considerat şi cel mai greu post din an, cu puţine dezlegări n în trecut, în satul tradiţional, oalele normale erau urcate în pod azi, pentru post fiind folosite alte vase. Mâine, în Marţea strâmbă, sau Spolocania, femeile iau furca de tors şi merg la crâşma satului, pentru a se „clăti” cu ţuică de mâncarea de frupt.
Începând de astăzi, creştinii ortodocşi intră în Postul Paştelui, considerat cel mai lung şi cel mai greu post de peste an. Astfel, timp de şapte săptămâni nu se consuma carne, lapte, brânză şi ouă, alimentaţia bazându-se integral pe produsele vegetale.
Totodată, în această perioadă, gospodăriile se pregătesc intens pentru Paşte, iar în gospodăriile tradiţionale se obişnuia ca activitatea principală să fie cea a ţesutului de haine pentru Sărbătoarea Pascală.
Mâine e Spolocania
Astăzi, în prima zi de după Lăsatul Secului, denumită popular Lunea curată, se obişnuieşte, conform tradiţiei populare, să se spele vasele, care mai apoi erau urcate în pod, în lumea satului existând oale destinate exclusiv preparării hranei de post.
Nicio altă activitate nu era permisă în această zi, femeile mergând la biserică şi pregătindu-se pentru cele şapte săptămâni de abţinere de la alimente „de dulce”. În marţea din prima săptămână de post, numită şi Marţea strâmbă, sau Spolocania, femeile luau furca de tors şi mergeau la crâşma satului sau la una dintre ele pentru a se „clăti” cu ţuică de mâncarea de frupt.
Se credea că rachiul fiert cu piper va face ca lanurile de cânepă să crească mai mari. Tot în prima marţi din post se mănâncă doar pâine nedospită şi se bea moare de varză.
Postul Paştelui este presărat cu numeroase tradiţii şi credinţe, existând variaţiuni ale acestora în funcţie de zona ţării. Una dintre cele mai cunoscute are legătură cu „Ziua lui Sân-Toader”, tradiţia populară vorbind de nenumărate pedepse pentru cei care nu respectau acest sfânt.
Se spune că „Sân-Toader” şi caii săi rup lanţul Sfântului Ioan şi astfel se dă drumul la anotimpul călduros. Tot caii lui „Sân-Toader” sunt cei care păzesc Soarele pentru a nu fugi şi salvează omenirea de la noaptea cea veşnică. Astfel, acestora le sunt consacrate de la cinci la doisprezece zile, începând cu Lunea curată.
Dincolo de tradiţiile pornite din lumea mitologică a satului, în Postul Paştelui creştinii ortodocşi obişnuiesc să îmbine mult mai atent mersul la biserică cu muncile din gospodărie.
Astfel, în prima săptămână a Postului Paştelui, credincioşii participă la slujbele de seară şi la Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Totodată, încearcă să nu se certe cu nimeni în această perioadă şi să îndrepte relaţiile cu cei cu care s-au certat în trecut.
Programul slujbelor la catedrala mitropolitană
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a stabilit programul slujbelor din această săptămână de la catedrala mitropolitană.
n Luni – Astfel, astăzi, de la ora 6.20 a fost oficiată Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile, Obedniţa şi Vecernia, iar de la ora 16.00: Pavecerniţa Mare şi Canonul Sfântului Andrei Criteanul.
n Marţi, pe 16 martie, de la ora 6.20: Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile şi Vecernia; iar de la ora 16.00: Pavecerniţa Mare şi Canonul Sfântului Andrei Criteanul.
n Miercuri, pe 17 martie: de la ora 6.20, Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile şi Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor înainte-sfinţite; de la ora 16.00 vor fi oficiate Pavecerniţa Mare şi Canonul Sfântului Andrei Criteanul.
n Joi, pe 18 martie, de la ora 6.20, vor fi oficiate Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile şi Vecernia, iar de la ora 16.00 creştinii pot participa la Pavecerniţa Mare şi Canonul Sfântului Andrei Criteanul.
n Vineri, 19 martie, de la ora 07.00, vor fi oficiate Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile cu Catisme şi Obedniţa, iar de la ora 15.40 Ceasul al IX-lea şi Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor înainte-sfinţite.
n Sâmbătă, pe 20 martie, de la ora 6.40, vor fi oficiate Miezonoptica, Utrenia, Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, iar de la ora 16.00 Vecernia şi Litia.
n Duminică dimineaţă vor fi oficiate Utrenia şi Sfânta Liturghie.
