Bilanţ negru în ATI, la Iași: 40% decedaţi la „Infecţioase“, 100% la „Neurochirurgie“

Ieri, în cadrul Conferinţei Naţionale de Patologie Infecţioasă „SARS-COV-2 Provocarea Începutului de Mileniu 3“, Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ a susţinut prelegerea „Evoluţia infecţiei cu SARS COV2 în Centrul Regional Iaşi“.

Datele arată că majoritatea celor infectaţi şi internaţi fac parte din rândul populaţiei active. În acelaşi timp, numărul asimptomaticilor în perioada analizată este egal cu cel al pacienţilor cu forme medii şi grave.

Cei mai mulţi pacienţi de la „Infecţioase“ au avut vârste între 31 şi 50 de ani

 Potrivit datelor prezentate, în perioada 15 martie-30 iunie, la unitatea medicală au fost internaţi 1.197 de pacienţi diagnosticaţi cu COVID19. Dintre aceştia, 934 au fost din judeţul Iaşi, 104 din judeţul Suceava, 68 din Neamţ, 31 din Botoşani, 30 din Bacău, 11 din Vaslui şi 19 din alte judeţe (respective Galaţi, Vrancea, Bucureşti, Tulcea, Buzău şi Prahova).

Din numărul total, 5,06% au fost copii cu vârste de până în 15 ani, 10,27% au fost pacienţi cu vârste cuprinse între 15 şi 30 de ani, 38,7% dintre bolnavi aveau între 31 şi 50 de ani, 33,58% aveau vârsta cuprinsă între 51 şi 70 de ani şi 12,28% aveau peste 70 de ani.

Cititi si: Focar masiv de coronavirus la CTP Iaşi. Printre infectaţi se află şi un director

„De remarcat este faptul că majoritatea pacienţilor fac parte din rândul populaţiei active. De asemenea, statistica arată că numărul femeilor internate este mai mare decât cel al bărbaţilor. Am avut 667 de pacienţi de sex feminin şi 530 de sex masculin. Din numărul total de pacienţi, 419 au prezentat forme medii şi severe de boală, ceea ce înseamnă un procent de 35% . Tot în această perioadă, din păcate, s-au înregistrat şi 68 de decese, ceea ce înseamnă 5,68% dintre cei spitalizaţi“, a precizat Carmen Dorobăţ.

Procentul pacienţilor asimptomatici este aproape egal cu cel al pacienţilor cu forme medii şi grave ale bolii. 34,25% au trecut practic prin boală fără să o simtă.

Managerul Carmen Dorobăţ a amintit însă şi de unul dintre momentele cruciale prin care a trecut spitalul. La începutul pandemiei, 21 de angajaţi au fost confirmaţi cu infecţia cu noul coronavirus. Dintre aceştia, patru au fost medici, opt asistente medicale şi nouă angajaţi din rândul personalului auxiliar.

„Am depus eforturi deosebite, am făcut şi refăcut circuitele pentru a evita răspândirea virusului. Ceea ce trebuie să se ştie este că măsurile de prevenire şi limitare sunt esenţiale atât în domeniul asistenţei medicale, cât şi al comunităţii. Şi aici am să amintesc, igiena frecventă a mâinilor cu o soluţie hidro-alcoolică sau cu apă şi săpun, evitarea atingerii ochilor, gurii şi nasului, practicarea igienei respiratorii, purtarea măştii şi menţinerea distanţei sociale de un metru faţă de persoanele simptomatice cel puţin“, a mai spus Carmen Dorobăţ.

Bilanţ de etapă la Neurochirurgie: 16 pacienţi la ATI, toţi decedaţi

Bilanţ de pandemie şi la Spitalul Clinic de Neurochirurgie „Nicolae Oblu“, prezentat în cadrul Conferinţei Naţionale de Patologie Infecţioasă. Un grup de cadre medicale de la unitatea amintită a realizat un studiu clinico-epidemic, retrospectiv şi observaţional pe un lot de 55 de pacienţi diagnosticaţi cu infecţia cu SARS COV 2, în perioada 9 aprilie – 8 iulie.

Amintim că, la începutul lunii aprilie, Spitalul de Neurochirurgie a devenit unitate suport pentru Spitalul de Boli Infecţioase, prin secţia de ATI specială pentru pacienţii COVID 19 de la etajul VI (cu o capacitate de 16 paturi), dar şi o secţie COVID 19 pentru patologii neurologice şi neuroghirurgicale amenajată la etajul IV.

Primul bolnav a fost transferat de la Spitalul Judeţean din Suceava la Neurochirurgie, direct pe sectorul ATI, pe 9 aprilie.

În perioada menţionată, 16 pacienţi au fost transferaţi şi au fost asistaţi în sectorul ATI COVID19, deoarece au prezentat stare generală gravă, cu disfuncţii respiratorii severe (obiectivate prin CT toracic şi valori scăzute ale saturaţiei periferice în oxigen), necesitând manevre de intubaţie orotraheală/ ventilaţie mecanică.

În plus, prezentau şi comorbidităţi severe: diabet zaharat, obezitate, tulburări cardio-circulatorii, neoplasme etc.

„Din păcate, toţi cei 16 pacienţi care au necesitat ingrijiri ATI au pierdut lupta cu viaţa (dintre care 2 pacienţi tineri – o femeie de 20 ani şi un bărbat de 26 ani, dar cu multiple comorbidităţi). Alte două paciente au decedat după vindecarea infecţiei SARS-CoV2, datorită complicaţiilor postoperatorii generate de patologia neurochirurgicală tumorală de bază“, se menţionează în studiul respectiv.

Ceilalţi 39 pacienţi COVID-19 pozitivi care nu au necesitat îngrijiri ATI, au fost asistaţi în sectorul COVID-19, unde au urmat tratamentul specific antiretroviral.

Lotul de 55 pacienţi COVID-19 pozitivi a cuprins 33 femei şi 22 bărbaţi, cu vârste cuprinse intre 20- 84 ani. Şi în cazul spitalului suport COVID, majoritatea celor confirmaţi cu infecţia cu SARS COV2 , respectiv 63,6%, fac parte din populaţia activă, cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani. Cinci dintre pacienţii COVID-19 pozitivi au necesitat intervenţii chirurgicale ce reprezentau urgenţe şi care au fost efectuate de echipe operatorii specializate.

„Pe tot parcursul spitalizării, pacienţii asistaţi la ATI, deşi afebrili, au menţinut stare generală influenţată, agravată de prezenţa noului coronavirus suprapus peste patologia neurochirurgicală de bază şi comorbidităţile severe (diabet zaharat, obezitate, boli cardiace, boli tumorale, metastaze etc.); toţi ar fi desaturat în absenţa ventilaţiei mecanice. Dar din păcate, evoluţia lor s-a incheiat prin stop cardio-respirator ireversibil“, se mai arată în studiul respectiv.

Au existat însă şi trei pacienţi pozitivi externaţi la cerere. De asemenea, în lucrare se aminteşte şi de focarul depistat la spital din perioada 19 mai – 17 iunie care a cuprins un număr de 28 persoane din rândul personalului şi 30 pacienţi.

„Alte teme abordate ieri în cadrul conferinţei, au vizat profilul pacientului pentru fiecare centru regional, s-a discutat tabloul clinic, dar mai ales tratamentul pentru bolnavii COVID. Profesorul Diana Cimpoeşu a prezentat activitatea intensă a zonei UPU vizavi de fenomenul COVID. De asemenea, porf.univ.dr. Doina Azoicăi a prezentat epidemiologia în SARS COV2, dar şi în cazul gripei, rujeolei sau rubeolei. În discursul său, domnul secretar de stat, Raed Arafat a pus accent pe organizare, pe pregătire şi ce urmează să facem în continuare. În permanenţă, conferinţa a fost urmărită de cel puţin 300 de persoane“, a mai precizat Carmen Dorobăţ.

Publicitate și alte recomandări video