Caută 
Clasamentul atenţiilor şi mitei din spitalele ieşene, potrivit sondajelor printre pacienţi: IRO, „Elena Doamna” şi „Sf. Spiridon”, pe podiumul ruşinii
4 MIN
În 55% dintre spitalele din România pacienţii au declarat în ianuarie, prin intermediul chestionarelor puse la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii, că vor să raporteze responsabilului anticorupţie faptul că li s-a cerut şpagă în bani sau sub formă de atenţii. Pe ţară, procentul celor care voiau să raporteze corupţia a fost de 2,2% din totalul pacienţilor care au completat sondajele. Iar majoritatea covârşitoare a pacienţilor care vor să se întâlnească cu responsabilul anticorupţie (83%) fuseseră trataţi în doar 7% dintre spitalele ţării (adică 23 din 338). Din judeţul Iaşi intră în această “elită” a şpăgii Institutul Regional de Oncologie, spital în care în luna ianuarie şapte pacienţi (dintr-un total de 29 pe tot judeţul) erau hotărâţi să raporteze corupţia.
Chestionaţi dacă li s-au cerut bani sau atenţii de către medici sau asistente medicale, 21 de pacienţi ai spitalelor ieşene au răspuns afirmativ, în ianuarie. Adică 1,1% din totalul pacienţilor care au răspuns la această întrebare. Cei mai mulţi dintre aceştia erau de la Institutul Regional de Oncologie (4), de la Spitalul Clinic de Obstetrică – Ginecologie „Elena Doamna” (4) şi de la Spitalul „Sf. Spiridon” (3). În nouă din 17 spitale ieşene s-ar fi cerut şpagă, potrivit declaraţiilor pacienţilor. Ponderea cea mai mare a răspunsurilor afirmative din totalul pacienţilor chestionaţi pe spital a fost însă la Spitalul „Elena Doamna”, unde 6,1% dintre paciente au spus că medicii sau asistentele le-au cerut bani sau atenţii.
De două ori mai mulţi decât media pe judeţ au fost şi pacienţii de la Spitalul „Sf. Spiridon” care au declarat că li s-au solicitat bani sau atenţii de către cadrele medicale. Iar în topul mitei mai intră şi Institutul de Boli Cardiovasculare (1,8%), Spitalul de Pneumoftiziologie (1,7%) şi Institutul Regional de Oncologie (1,4%).
Numărul celor care au bifat „DA” la următoarea întrebare din chestionar, „Doriţi să raportaţi responsabilului anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că vi s-au solicitat bani sau atenţii?”, a fost însă mai mare, cel mai probabil pentru că această întrebare nu s-a mai referit strict la medici si asistente. Iar o relevanţă mai mare decât numărul pacienţilor care au răspuns afirmativ, o are ponderea acestora din totalul răspunsurilor date pe fiecare spital.
Astfel, în top 100 al spitalelor cu cei mai mulţi pacienţi care vor să raporteze şpaga, judeţul Iaşi este reprezentat de două spitale. Spitalul de Psihiatrie „Socola” (însă un număr mic de răspunsuri) şi Spitalul „Sf. Spiridon”. Acesta din urmă ocupă locul 98 în ţară, cu o rată a pacienţilor care vor să se plângă că li s-a cerut şpagă (2,8%) peste media pe ţară (2,2%) şi aproape dublă faţă de media pe judeţ (1,5%).
Procentaje peste media pe ţară ale pacienţilor care vor să raporteze corupţia s-au înregistrat la Institutul Regional de Oncologie (2,6%) şi la Spitalul „C.I. Parhon” (2,4%). În acelaşi timp, Spitalul de Copii „Sf. Maria” aproape că s-a aliniat la media naţională, cu, 2,1% dintre pacienţii din ianuarie dornici să aibă o discuţie cu responsabilul anticorupţie din Ministerul Sănătăţii.
De fapt, dintre toate spitalele din Municipiul Iaşi, doar la Spitalul CF nu a existat niciun pacient care să vrea să discute cu responsabilul anticorupţie. Iar din restul judeţului, se mai adaugă încă trei spitale: Spitalul de Boli Cronice din Tg. Frumos, Spitalul General CF Paşcani şi Spitalul Orăşenesc Hârlău.
Nu se ştie câţi dintre pacienţii care voiau să raporteze şpaga au şi ajuns să discute cu autorităţile. Potrivit datelor statistice oficiale privind corupţia (nu doar din spitale) publicate de Institutul Naţional de Statistică, Iaşul a înregistrat în 2021 a cincea cea mai mică rată a criminalităţii dintre judeţele ţării, iar rata infracţionalităţii era în Iaşi sub media la nivel naţional (1818 faţă de 1835).
Trebuie precizat că rata criminalităţii reprezintă numărul persoanelor condamnate definitiv, la 100.000 locuitori, persoane condamnate definitiv de instanţele judecătoreşti se referă la numărul de persoane condamnate definitiv pentru infracţiunile săvârşite în materie penală, iar rata infracţionalităţii reprezintă numărul infracţiunilor soluţionate de poliţie şi infracţiuni declinate Parchetului, la 100.000 locuitori.
Astfel, în Iaşi, la fiecare 100.000 de locuitori din judeţul Iaşi, 129 au fost condamnaţi definitiv în 2021. Cele mai mari rate ale criminalităţii au fost înregistrate în judeţul Tulcea (cu câte 430 de condamnaţi definitiv la fiecare 100.000 de locuitori), Cluj (270) şi Maramureş (258).
În ce priveşte procentul persoanelor condamnate definitiv în România, în 2021, pentru infracţiuni de corupţie şi serviciu, acesta a fost mai mic decât marja de eroare care se ia în calcul de obicei la sondajele electorale (2%, faţă de 3%).
Pentru luare de mită, în tot anul 2021, din toate domeniile şi din toată ţara, au fost condamnate definitiv 100 de persoane. Spre comparaţie, în ianuarie 2023, într-o singură lună deci, şi doar din raportările Ministerului Sănătăţii, numărul celor care voiau să discute cu responsabilul anticorupţie pentru că li s-a cerut mită era de 578.
Îți recomandăm
