Concursul organizat de Facultatea de Inginerie a Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA) a fost câştigat de o elevă de clasa a VII-a, din Bacău, care a impresionat juriul cu reţeta de pilaf de mei cu hribi traşi în unt.

Competiţia a fost strânsă. Juriul a apreciat preparatele elevilor şi studenţilor participanţi oferind maxim 30 de puncte pentru gust, alte 30 de puncte pentru aspectul mâncării şi câte 20 de puncte pentru dosarul cu istoria produsului, respectiv pentru prezentarea în concurs a preparatului. Iar participanţii nu au fost puţini, susţine Mihaela Ivancea, prodecan al FIRAA: “A cincea ediţia a concursului Identificarea de produse tradiţionale este o ediţie record, sunt 64 de produse în competiţie, pe două secţiuni, preparate de bază şi preparate dulci. Sunt elevi şi studenţi de la licee din Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi judeţul Călăraşi, peste 90 de copii, de la vreo 17 entităţi şcolare. În conformitate cu regulamentul, ei trebuiau să găsească un produs tradiţional şi să facă dovada faptului că reţeta are peste 30 de ani vechime”.

„Bunica mea a fost ultima care mai ştia să prepare nacinca”

Nacinca a atras atenţia prin unicitate. În timp ce sarmalele în oale de lut, cu diverse tipuri de umpluturi atrăgeau pofticioşii, la fel ca jumările în untură, friptura rumenă de miel sau diversele tocăniţe, nacinca atrăgea curioşii. Potrivit prezentării sale din dosarul de concurs, „nacinca este o reţetă unică. O mâncare tradiţională adusă în Moldova din Siminicea, acest preparat datând din anul 1948”.

„Nacinca este un preparat foarte vechi. Denumirea lui vine din limba rusă. E o reţetă rămasă după trecerea ruşilor în timpul războiului prin satul bunicii mele, iar bunica mea a fost ultima care mai ştia să prepare nacinca. Ea a murit şi acum doar copiii ei duc reţeta mai departe. E vorba de fapt de mămăligă, cu ceapă, jumări şi carne de pui proaspătă”, a explicat Elena Adomnicăi, elevă în Truşeşti, Botoşani, în timp ce arăta din dosar fotografii din diferite faze de preparare în care se vede cum ingredientele sunt aşezate în straturi, apoi “sigilate” cu un „capac din tărâţe de grâu şi mălai” şi împinse în fundul cuptorului încins, timp de trei ore. Şi, musai, “capacul cuptorului se etanşează cu un strat de lut cu paie”.

Nicio surpriză, aşadar, că nacinca a câştigat un premiu în concurs (locul doi la secţiunea preparate de bază). Locul al treilea a fost ocupat de Tocăniţa de la Totoieşti, adusă în concurs de elevi din Podu Iloaiei.

Nici storceacul, o ciorbă de sturion specifică Deltei Dunării, nici aluăţelele nu au ocupat podiumul, însă prin prezentarea lor în concurs au îmbogăţit cunoştinţele celor care au fost curioşi să afle ce sunt aceste produse. “Aluăţelele sunt un înlocuitor de drojdie. Se face ca un fel de maia ca să poată să crească pâinea, să fie pufoasă. Se lasă la uscat câteva ore şi pot rezista până la câţiva ani. Este o reţetă foarte veche, noi am luat-o de la bunica noastră şi o ducem mai departe”, au explicat Valentina şi Florentina, verişoare şi colege de clasă la un liceu de alimentaţie publică şi turism din judeţul Călăraşi.

Deserturi: cozonac, sfinţişori şi alivenci

Cât despre deserturi, mucenicii moldoveneşti, prezentaţi de studentele facultăţii organizatoare (FIRAA), „Cozonacul cu nucă şi cacao în formă de floare”, adus în concurs de elevi de la colegiul Agricol şi de Industrie Alimentară Vasile Adamachi din Iaşi şi “Alivanca moldovenească”, preparată de elevii de la Colegiul tehnic I.C. Ştefănescu din Iaşi au fost cele mai apreciate de juriu.

Însă numărul mare de reţete din concurs şi varietatea lor, îi face acum pe organizatori să se gândească la crearea unei culegeri de reţete tradiţionale: „Cred că ar trebui să facem o culegere de reţete tradiţionale, pentru că au început să se adune, sunt destul de multe acum, dar cu nuanţe. De exemplu, avem sfinţişori moldoveneşti, dar diferit făcuţi. Alivanca moldovenească, este foarte des întâlnită, dar nu o să găsiţi două alivenci la fel”, a punctat prodecanul FIRAA, Mihaela Ivancea.