O modificare a Codului administrativ, propusă de guvern zilele trecute, s-a dovedit a fi de mult mai mică anvergură decât ar fi nevoie pentru un început de reformă administrativă. Anunțul inițial, făcut înaintea ședinței de guvern de săptămâna trecută, și poziționarea pe primul loc pe lista documentelor propuse în dezbaterea Executivului păreau să marcheze o decizie importantă. N-a fost să fie.

Guvernanții s-au gândit să ofere posibilitatea constituirii unor consorții administrative a căror menire este doar să facă mai accesibil accesul la resursa umană specializată. „Anumiți funcționari publici dintr-un UAT care face parte din acest consorțiu vor putea să exercite același tip de serviciu public și la un alt UAT, la o altă unitate administrativ-teritorială. Domeniile pentru care am propus posibilitatea constituirii acestor consorții se referă la amenajarea teritoriului, la urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții, inițierea și realizarea de investiții, la domeniul juridic, la domeniul financiar, la achiziții publice și la administrarea taxelor și impozitelor locale”, a explicat Attila Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Condiția este ca, acolo unde merge să lucreze funcționarul respectiv, postul să fie vacant de cel puțin trei luni, timp în care să fi fost organizat un concurs rămas fără rezultat, a mai spus demnitarul.

„Acest lucru se poate face și în momentul de față, prin detașare sau transfer”, ne-a spus primarul Mihai Chirica, pe care l-am întrebat cum vede apariția consorțiului administrativ.

„Nu au curajul să ia taurul de coarne”, afirmă istoricul Dorin Dobrincu, referindu-se la o reformă administrativă reală. „În România ar fi nevoie de introducerea nivelului intermediar în administrație, adică regiunea, concomitent cu reducerea numărului unităților teritorial-administrative. Sunt multe comune care nu se susțin financiar”, a explicat el.

Membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, Dorin Dobrincu a menționat povara salariilor pentru o asemenea comună mică, pe lângă mulțimea de sarcini „livrate” de la administrația centrală fără resursele bugetare aferente.

Dobrincu a amintit de un alt nivel intermediar, care a existat în România până în 1950: plasa. „Câteva unități administrative au un număr de instituții comune care contribuie până la urmă din punct de vedere financiar”, a descris el această formă de organizare. N-ar trebui ca fiecare comună să propriul corp de funcționari care, printre altele, să copieze și să adapteze conținutul proiectelor, ori să țină anumite evidențe care nu necesită o durată mare de lucru.

Cât privește propunerea legislativă aprobată de Guvern, ea urmează să intre în dezbaterea Parlamentului și ar mai putea suferi modificări. Ministrul dezvoltării a invocat avantajul economic menționat de Dorin Dobrincu. Însă e o situație limitată, dată exclusiv de numărul posturilor libere existente și de durata caracterului lor vacant. Astfel, pe specialitatea urbanism sunt vacante acum 1570 de posturi, pe domeniul controlului financiar preventiv, 450 de posturi, iar pentru personalul abilitat pe achiziții publice sunt 1925 de posturi libere. Practic, atât înseamnă „reforma administrativă”.

Cititi si: Topul eficienţei administraţiilor locale ieşene. Iată câţi bani scoateţi din buzunar pentru angajaţii din primării

Cititi si: Topul primăriilor ieşene după venituri, investiții şi salarii