Fermierii se plâng că Guvernul nu plăteşte subvenţiile promise pentru pagubele produse de secetă
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Fermierii se plâng că Guvernul nu plăteşte subvenţiile promise pentru pagubele produse de secetă

GALERIE
seceta
  • seceta
- +

Despăgubirile promise de stat agricultorilor încă de anul trecut pentru pagubele produse  de seceta pedologică din primăvara anului 2020, care a afectat culturile înfiinţate în proporţie destul de mare, după cum ne-au precizat fermierii ieşeni, au fost vorbe în vânt. Mai mult de atât, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare arată că, deşi Guvernul i-a asigurat în repetate rânduri pe fermieri că vor primi banii anul acesta, în proiectul de Buget al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), aferent anului 2021, nu se regăseşte suma de un 1 miliard de lei, necesară pentru plata acestor despăgubiri. 

„Agricultura este un sector strategic. Fără hrană, omul moare!”, atrag atenţia reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, din care fac parte mai multe organizaţii, printre care Asociaţia Producătorilor de Porumb din România şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România. Inginerul agronom Radu Dumitraşcu, un agricultor ieşean din comuna Golăieşti care dispune în zonă de o suprafaţă de circa 260 de hectare, arată că se face o mare nedreptate faţă de producătorii agricoli prin nerespectarea promisiunilor de către Guvern.

„Nu avem nicio sumă prinsă la buget. Cred că vom merge zilele viitoare să protestăm la Bucureşti, am primit şi aviz favorabil de la primăria Capitalei. Este inadmisibil. Au fost comisii de evaluare a calamităţii de secetă, care au indicat un procent de pierderi de 90%, şi noi nu primim niciun ban de la stat. Măcar o sumă, să acoperim o parte din pierderi, să nu credeţi că pe noi ne-a scutit cineva de plata impozitelor şi a taxelor, pe toate le-am plătit. Suntem corecţi faţă de stat, ne-a cerut tot ceea am avut noi de dat, chiar dacă am avut un an dificil anul trecut, dar ei nu ne ajută cu nimic. Din punctul meu de vedere, dacă se continuă aşa, adică dacă şi anul acesta va fi ca anul trecut, doi ani nu ai cum să îi depăşeşti. Mă întreb unde se va ajunge”, ne-a declarat Radu Dumitraşcu. De altfel, zeci de fermieri care îşi puneau mari speranţe în aceşti bani, fiind practic singura lor şansă de a-şi salva afacerile, au protestat încă de ieri în faţa MADR. Ei au avut pancarte cu mesaje precum „Oros, respectă-ţi cuvântul dat” şi „Nu puneţi lacătul pe poarta fermei”. Chiar dacă au fost precipitaţii în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puţin probabil ca acesta să se refacă şi să se ajungă către un an aproape de normal, spun fermierii.

„Cunoaştem cu toţii că, pentru ca fermierii afectaţi de seceta 2020 să intre pe profit este nevoie de circa 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic şi ca recolte/venituri obţinute”, accentuează Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare. „Cât priveşte anul acesta agricol, deocamdată să spunem că suntem în parametri. La momentul actual administrăm îngrăşăminte la culturile de toamnă, de pregătit încă nu se poate, vom începe pe la mijlocul lunii martie să pregătim terenul, în funcţie de cum se usucă. Am avut un deficit de aproape 380 de litri, în zona noastră cam 230 de litri din septembrie, în primul strat este apă relativ suficientă, dar deficitul încă nu s-a acoperit”, ne-a explicat Radu Dumitraşcu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vremea păcatelor, era păcătoşilor

Nicolae GRECU

Vremea păcatelor, era păcătoşilor

Eliminarea campionilor României din CCE (Cupa Calicilor Europei) este momentul suprem al umilinţei fotbalului autohton. Să sperăm că mai rău nu se poate.

Filmuletul zilei

opinii

Conservarea textelor vechi între diortosire şi editare ştiinţifică* (III)

Eugen MUNTEANU

Conservarea textelor vechi între diortosire şi editare ştiinţifică* (III)

Argumentaţia autorului în favoarea editării ştiinţifice a textelor vechi se sprijină în acest foileton pe prezentarea unei iniţiative nefericite de a edita Pravila de la Govora (1640), monument important al vechii culturi româneşti.

Despre post

pr. Constantin STURZU

Despre post

Postul nu este doar o perioadă mai specială a anului liturgic, ci şi şansa de a ne reevalua viaţa, pregătind sau operând deja schimbări adecvate voii divine. Postul îmi stârneşte dorul după libertatea cea în Dumnezeu. Postul dă gust vieţii. 

Capitalismul privit şi înţeles ca hiperobiect (I)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Capitalismul privit şi înţeles ca hiperobiect (I)

În articolul de astăzi, voi rezuma o serie de idei, opinii şi conjecturi legate de capitalism formulate de Horia-Roman Patapievici, în cadrul unei excelente conferinţe susţinută la Bursa de Valori Bucureşti acum fix 5 ani.

pulspulspuls

O dramoletă înduioşătoare între un domn bine şi o doamnă directoare

O dramoletă înduioşătoare între un domn bine şi o doamnă directoare

O întâmplare înduioşătoare s-a petrecut în urmă cu câteva săptămâni pe holurile liceului negruzzist, o dramoletă cu nuanţe adolescentine, dar trăită de personagii în toată firea din târgul acesta atât de dulce. 

Caricatura zilei

Statuie pentru europarlamentarul Rareș Bogdan

Rares Bogdan nu este iubit doar la Iasi (oras pentru care a facut atât de multe lucruri în calitatea sa de europarlame (...)

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.