Firmele private au turat motoarele: Fonduri europene de 900 milioane lei atrase de companiile din Nord-Est

Unele calcule realizate de „Ziarul de Iaşi“ arată că în programarea actuală sunt create premisele ca, în zona de nord-est a ţării, firmele să atragă cu cel puţin 20% mai multe fonduri faţă de programarea anterioară. Din discuţiile cu beneficiari de fonduri europene şi autorităţile de resort, pot fi identificate trei cauze principale: scăderea influenţei financiare a băncilor în implementarea proiectelor, posibilitatea beneficiarilor de a solicita avans (10%) în condiţii mult simplificate şi creşterea nivelului de încredere a firmelor faţă de oportunitatea accesării de fonduri europene.

Statisticile arată că implementarea POR 2014 – 2020, în ceea ce priveşte fondurile pentru firme, este mai eficientă faţă de fosta programare. Pe întreaga perioadă a fostului POR, firmele din Regiunea de Nord-Est au accesat o asistenţă financiară nerambursabilă de 446,2 milioane lei, fiind semnate 343 de contracte (dintr-un total de 604 pe întregul POR).

După valoare, suma reprezintă 13% din totalul fondurilor europene ce au fost atrase prin intermediul POR la nivelul regiunii, indiferent de categoria de beneficiari (3,44 miliarde lei).

În cadrul actualului POR, au fost semnate până acum 335 de contracte de către societăţi comerciale, – dintr-un total de 453 la nivelul întregului POR, indiferent de beneficiari -, iar asistenţa financiară nerambusabilă ajunge la 445,5 milioane lei (aproape 17% din fondurile accesate până acum pe întregul POR).

Principala cauză în ritmul alert de implementare vizează introducerea mecanismului de finanţare cu cereri de plată. Acest mecanism a redus din influenţa băncilor în asigurarea fondurilor de implementare.

„În mediul privat suntem într-o dinamică accentuată“

La începuturile POR 2007 – 2013, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE) a reziliat zeci de contracte semnate cu firme ce câştigaseră proiecte cu fonduri nerambursabile, iar motivul principal consta în imposibilitatea societăţilor de a atrage credite de la bănci. Principala regulă era ca după ce cheltuieşti banii (de cele mai multe ori împrumutaţi) erau făcute rambursări din bani UE.

În actualul exerciţiu bugetar, firmele apelează la bănci cel mult pentru partea de cofinanţare, în condiţiile în care, odată ce au făcut o achiziţie în cadrul proiectului, pot depune o cerere de plată şi, dacă totul e în regulă, ADRNE avizează, transferă banii în contul firmei, iar societatea poate efectua, la rândul ei, plata către furnizor.

Toate aceste lucruri se pot întâmpla în maximum 30 de zile de la momentul efectuării achiziţiei.

„Toţi cei care atrag fonduri europene beneficiază de acest mecanism al cererilor de plată. Dar eu cred că aceasta este doar una dintre cauze ce a provocat ca sectorul privat să fie mai dinamic. Cred că s-a creat şi o anumită stare de încredere pentru o parte a firmelor private, că aceşti bani chiar pot fi luaţi relativ uşor şi că-i ajută. În trecut, a existat o reticenţă din partea privaţilor. Lucrurile funcţionează mai bine, suntem într-o dinamică accentuată în mediul privat“, a declarat directorul ADRNE, Vasile Asandei.

El a adăugat că există în continuare bani nerambursabili pentru firme, şi a oferit ca exemplu faptul că, până la sfârşitul acestui an, va fi lansată o nouă linie de finanţare pentru sprijinirea întreprinderilor unde va fi disponibilă o sumă de circa 100 milioane lei pentru socie­tăţile comerciale.

Astfel, ţinând cont de suma accesată în programarea anterioară şi de contractele semnate deja în actualul POR, se creează premisele pentru o creştere cu cel puţin 20% a fondurilor atrase de firme. Un alt avantaj pe care l-a subliniat directorul ADRNE vizează posibilitatea ca un beneficiar privat de fonduri să solicite un avans de 10% în condiţii mult simplificate faţă de programarea anterioară.

„După ce este cheltuit acest avans, mai poate fi solicitat încă unul. Anterior, avansul era obţinut un pic mai greu, trebuia garantat“, a mai spus Vasile Asandei. El a menţionat că nu a existat o intenţie de a reduce din implicarea băncilor din mecanismul de finanţare şi a subliniat că toate măsurile ce au fost adoptate au venit în contextul sprijinirii beneficiarilor.

Ce fac firmele cu fondurile europene atrase?

În fosta programare, cel mai frecvent, companiile au accesat fonduri pentru achiziţia de echipamente, aparatură şi utilaje.

La astfel de proiecte se adaugă cele privind construirea sau extinderea de sedii de firme, modernizarea de cabinete stomatologice, înfiinţarea sau reabilitarea de unităţi de cazare, construirea de centre de afaceri, modernizarea unor centre SPA, construirea de spitale private, de centre de fitness, mo­dernizarea de laboratoare de analize me­dicale, înfiinţarea de spălătorii auto, construirea de hale de producţie, înfiinţarea de parcuri de aventuri, modernizare servicii de catering, înfiinţare de baze sportive, parcuri montane de iarnă şi diverse centre de agrement.

Două dintre cele mai mari proiecte private din regiune, pe programarea 2007 – 2013, au aparţinut omului de afaceri ieşean Bogdan Piţigoi. Acestea au vizat construirea unui centru de afaceri în Iaşi şi a unui parc logistic în Leţcani, comună limitrofă municipiului Iaşi.

În total, omul de afaceri a atras, doar din asistenţa financiară nerambursabilă, o sumă de peste 32 milioane lei, fiind unul dintre performerii accesării de fonduri europene în mediul privat.

„Opinia mea este dacă crezi în ideea proiectului tău şi respecţi toate reglementările în vigoare, lucrurile sunt în regulă“, a comentat scurt omul de afaceri ieşean. Proiectele derulate de acesta nu au atras doar companii româneşti, ci şi investitori străini.

Un exemplu în acest sens este că la parcul logistic de la Leţcani s-au instalat americanii de la Lear Corporation. Între timp, parcul s-a extins, inclusiv americanii investind resurse financiare în acest sens. La nivel naţional, Lear Corporation a avut, în 2017, un număr mediu de circa 6.200 de angajaţi, iar un sfert dintre aceştia lucrau în parcul de la Leţcani.

Faptul că proiecte privind înfiinţarea unor centre de afaceri au succes este demonstrat inclusiv de faptul că până şi Primăria Iaşi reuşeşte să obţină venituri din exploatarea unei astfel de investiţii. Dintre cele 10 centre de afaceri construite la Iaşi pe fosta programare, unul aparţine municipalităţii ieşene: Centrul Tehnologic Regional.

Investiţia a fost de 18,2 milioane lei (6,6 milioane lei – fonduri UE), iar din noiembrie 2014, lunar, Primăria încasează o chirie 39.600 lei, CTR fiind închiriat 100% către Continental Automo­tive. Recent, concernul internaţional a solicitat prelungirea contractului până în iunie 2020, astfel că, în circa şase ani, Primăria îşi va recupera 2,65 milioane lei din investiţie.

Revenind la proiectele private, în actuala programare, trendul a rămas oarecum acelaşi: achiziţia de echipamente. În schimb, au apărut mai multe proiecte în zona IT (inclusiv cu crearea de noi aplicaţii şi sprijinirea de afaceri online), dar şi în domenii precum sectorul construcţiilor (sunt ridicate inclusiv blocuri cu fonduri UE), cel al fabricării de mobilier şi construirea de diverse fabrici (brichete, pahare de carton, industria textilă, dulgherie şi tâmplărie etc.).

În prezent, cel mai mare proiect din regiune aflat în implementare aparţine firmei Polaris Cafe SRL din Suceava care va construi un hotel cu şase niveluri (4,50 milioane lei – asistenţă financiară nerambursabilă, iar va­loarea totală a investiţiei este de 19,4 mi­lioane lei).

În schimb, strict după valoarea fondurilor nerambursabile atrase de la UE, cei mai mulţi bani (4,51 milioane lei) au luat calea oraşului Piatra Neamţ pentru dotarea unui centru medical.

Topul judeţelor după valoarea proiectelor

În ambele programări, firmele din zona de nord-est a ţării au atras până acum o sumă totală de la UE în valoare de aproape 900 milioane lei prin implementarea a 678 de proiecte (312 sunt în derulare, fiind contracte semnate în ultimul an).

Judeţul unde au mers cei mai mulţi bani este Iaşul (207 proiecte – 337 mi­lioane lei, 37,5% din total), urmat de Suceava (154 proiecte – 226,6 milioane lei, 25,2%), Bacău (143 proiecte – 138 milioane lei, 15,3%), Neamţ (113 proiecte – 120,3 milioane lei, 13,4%), Botoşani (32 proiecte – 43,1 mi­lioane lei, 5%) şi Vaslui (29 proiecte – 26,6 milioane lei, 3%).

Cu excepţia Iaşului şi Neamţului, în restul celorlalte judeţe în ulti­mul an a fost atrasă o finanţare nerambursabilă mai mare faţă de întreaga perioadă a fostei programări 2007 – 2013. Într-un astfel de top, conduce Vasluiul (creştere de 126%), judeţ urmat de Bacău (74%), Suceava (43%) şi Botoşani (19%).

În actuala programare, cei mai mulţi bani nerambursabili au fost accesaţi, până acum, de firmele din Suceava (133,4 milioane lei), podiumul fiind completat de Iaşi (133,3 milioane lei) şi Bacău (87,5 milioane lei), restul celorlalte trei judeţe având sume totale sub 50 milioane lei fiecare: Neamţ (49 milioane lei), Botoşani (23 milioane lei) şi Vaslui (18,4 milioane lei).

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio.

Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.