FOTO – VIDEO – Reportaj: pe aici va trece A8. O zi printre primii muncitori care sapă deja la autostradă. Lutul e bun, nisipul pune probleme

La intrarea în Podu Iloaiei, chiar înainte de calea ferată, două foreze galbene se văd de o parte şi de alta a unui vechi canalul de irigaţii. Le puteţi vedea mai bine dacă aveţi ghinion şi vă prinde ambuteiajul.

În jurul fiecăreia roiesc trei oameni echipaţi în salopete verde fosforescent şi cu căşti pe cap. În zilele cu vânt puternic, cum a fost cea în care am ajuns la ei, echipamentul se dublează cu căciuli şi haine groase.

CITESTE SI: EXCLUSIV – Traseul exact al A8, din caietul de sarcini al licitaţiei pe Leghin-Moţca. Iaşul are doar 672 m. Când începe şi când ajunge A8 la Iaşi?

Forajele se fac chiar pe traseul autostrăzii, de obicei din 200 în 200 de metri, uneori pe distanţe mai scurte – cum e la Podu, pe cele două maluri ale canalului. O a treia foreză urma să fie instalată dincolo de calea ferată.

Fiecare maşină sapă până la 20 de metri adâncime, iar acolo unde urmează să fie pod, pasaj sau viaduct, până la 35 de metri. Tocmai de acolo de jos vin probele care apoi sunt trimise la Bucureşti pentru analiză. Pe baza rezultatelor, proiectantul va aplica soluţia optimă pentru platforma austostrăzii.

Cât mai e de lucru

Oamenii nu prea au timp să stea locului: forezele cer atenţie, trebuie mânuite constant, consumă apă – care e adusă periodic cu camionul în rezervoare de un metru cub -, totul pentru extragerea sulurilor de pământ galben, care sunt aşezate apoi în cutii inscripţionate „A8 TG NEAMŢ-IAŞI-UNGHENI”, numărul lăzii şi coordonatele punctului de foraj.

Mai sunt cam 1.800 de metri de săpat, adică în jur de 75-80 de puncte. Pentru unul scurt, de 20 de metri, e nevoie de măcar 30 de minute.

Dacă e sol argilos, e bun, ne explică şeful echipei. Dacă dăm de nisip, merge mai greu, ne spune el. Studiul geotehnic necesar unei autostrăzi presupune mai mult decât prelevarea probelor. În unele zone predispuse la alunecări sau unde există cea mai mică suspiciune că terenul e instabil, pământul e urmărit mai multă vreme.

Capătul unei ţevi groase iese cam un metru din pământ în locul de unde au fost prelevate probele, ca să marcheze locul unde senzori sensibili înregistrează orice modificare a presiunii din sol. Procedeul se numeşte piezometrie, şi se aplică cu sfinţenie mai ales după problemele de pe unele autostrăzi din Transilvania unde terenul s-a dus la vale.

Primarul de la volanul autogrederului

La Podu Iloaiei mergem cu Irinel Bucur şi Bogdan Iluţ, doi dintre activiştii civici care urmăresc îndeaproape proiectul autostrăzii. Pe drum ni se alătură prefectul Bogdan Cojocaru. Ar trebui să fie şase puncte de lucru de la Războieni la Podu, dar şeful echipei de foraj ne spune că o maşină nu poate să ajungă în punctul unde trebuie să sape fiindcă drumul de pământ până acolo e desfundat.

Primarul din Bălţaţi promite la telefon o mână de ajutor cu autogrederul primăriei. Când ajungem la Bălţaţi, într-adevăr, autogrederul tocmai ieşea în stradă, condus chiar de primarul Vasile Aştefanei.

CITESTE SI: Lovitură pentru Moldova: A8 s-a scumpit cu 100%. În studioul ZdI TV, Cătălin Urtoi

Undeva pe dealul din spatele Sârcăi, drumul e desfundat rău de tot. E scurtătura spre Spinoasa (DJ 281), pe care cei de la CJ se gândeau într-o vreme să o facă circulabilă pentru ocolirea Podu Iloaiei. Autogrederul îl netezeşte, iar primarul spune că trebuie împrăştiată piatră. Nerăbdarea de a avea cât mai curând autostrada e vizibilă.

Celelalte două instalaţii de foraj sunt amplasate la Războieni. Una e în mijlocul câmpului care tocmai înverzeşte. Pe o rază de câţiva metri în jurul ei cultura e compromisă, dar stiva de probe era consistentă când am ajuns lângă foreză. Cealaltă maşină a parcurs drumul dinspre Tg. Frumos, pentru că dinspre Războieni nici autograderul nu putea să răzbească. Gheorghe Văleanu, primarul comunei Ion Neculce, ştie pe de rost starea drumurilor.

La plecare, îi spunem şefului de echipă că vom reveni în două săptămâni. Răspunsul lui a fost că speră să încheie treaba şi să nu-l mai găsim.

Avem şantier de la Buzău la Paşcani pe A7, ce urmează pentru A8?

Între timp, la Bucureşti, a fost semnat contractul de execuţie a lucrărilor pe tot segmentul Bacău-Paşcani. Compania UMB şi-a adjudecat astfel 250 km din A7, de la Buzău până la Paşcani.

Ministrul Transporturilor a recunoscut în conferinţa de presă care a urmat că A8 e în întârziere mare şi că acei consultanţi Jaspers ar trebuie să fie consultaţi doar atunci când e nevoie. Sorin Grindeanu a adăugat şi că tronsonul montan trebuie făcut, „ca să lege cele două capete”.

CITESTE SI: Epopeea lui Urtoi: Se poate să ajungi într-un consiliu de administrație fără carnet de partid?

Cătălin Urtoi, acum membru în CA al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere, afirma anul trecut într-un interviu în studioul tv al Ziarului de Iaşi că acest segment, cel mai scump din toţi cei 310 km ai A8, va fi scos la licitaţie pentru proiectare şi execuţie.

Preşedintele CJ, Costel Alexe, spune că a fost emis deja certificatul de urbanism, pe baza avizelor de la cele 21 de primării de comune şi oraşe pe unde va trece autostrada. Următoarea etapă este obţinerea acordului de mediu pentru întregul tronson Ungheni-Moţca şi, aşa cum am mai relatat, pregătirea şantierului pentru podul de peste Prut în strânsă legătură cu CNAIR şi cu Agenţia de Protecţie a Mediului.