Istoria inedită a LIBREX, de la „Salonul lui Cezar Ivănescu”, spusă de un cunoscut istoric ieșean

„Inima orașului”, cum a fost denumit complexul comercial dezvoltat de domnul Iulian Dascălu în urmă cu aproape un deceniu și jumătate în urmă, primește în acestă săptămână o importantă tușă culturală care se adaugă, firesc, acestui spațiu de loisir comercial, care îndeplinește condițiile desemnate de conceptul occidental de „livability”, adică de loc în care percepția asupra petrecerii timpului liber adaugă un plus de valoare prin intermediul ofertelor de plimbare, joacă, educație și comerț. Zilele viitoare este un spațiu dominat de carte. Cele mai importante edituri din țară, care, însumate, asigură mai bine de 60 la sută din producția editorială românească sunt la dispoziția iubitorilor de carte tipărită, cu prețuri de târg, adică cu oferte și reduceri care îi fac pe studioși, fie ei studenți sau profesori universitari, să-și poată achiziționa cărțile dorite la cele mai bune prețuri cu putință. Și nu numai ei, desigur!

Cum am scris de multe ori despre acest eveniment cultural important pe agenda ieșeană și națională, simt nevoia să mai reamintesc câteva lucruri legate de istoria lui de decenii, în speranța că el merită onorat, fie numai și pentru faptul că, spre deosebire de ebook, de audiobook-uri sau de obișnuința castratoare de a ciuguli informații gata mestecate de pe internet, cartea te obligă să gândești, te prinde în exercițiul fizic și intelectual al lecturii, al descifrării și înțelegerii și, finalmente, îți activează alți centri de pe cortex decât contemplarea stimulată de lumile artificiale. Cu alte cuvinte, te face mai puțin dependent de lumea orizontală, tembelizantă, a ecranelor.

Pornit în primăvara lui 1993, la Muzeul Eminescu din Parcul Copou, ca un „Salon al cărții francofone”, la ideea lui Cezar Ivănescu şi a lui Lucian Vasiliu, cu sprijinul entuziast al lui Georges Diener, directorul de atunci al Centrului Cultural Francez, pus în practică cu ajutorul logistic și instituțional al Camerei de Comerţ, condusă la acea vreme de regretatul Constantin Popa, și al companiei ieșene de distribuție a cărții, sprijinit și de autoritățile culturale şi administrative ale urbei noastre, LIBREX s-a născut într-o zodie fastă devenind astăzi o uriașă întreprindere culturală, cu un impact adânc asupra mediului universitar, cultural şi monden ieșean. O inițiativă care a fost desăvârșită instituțional de domnul Petru Radu, CEO al fostului „Centru de librării”, transformat în Compania SEDCOM LIBRIS Iași, unul dintre puținele exemple de succes din branșă, devenit (și) grație acestei reușite un nume cu greutate în asociațiile profesionale de profil, cel care face posibilă această sărbătoare an de an, alături de o inimoasă și ageră selecție de colaboratori (la care se adaugă, e imposibil să nu pomenim!, echipa dinamică a companiei care face, an de an, un eveniment de referință cu o mare cheltuială logistică și de energie sub managementul modern de azi al lui Leonard Radu).

Dintre membrii fondatori rememorez, ca un bun arhivist, nu fără melancolie, inițiativa și efortul unor oameni precum domnul Toader Berlea sau doamna Elena Novac care au fost la începuturi prezențe constante și neprețuite făcând ca acest eveniment cultural și comercial în același timp, cu uriașe valente formative și educative, să se poată organiza la Iași. Astăzi însă e o reușită preponderent privată, dar cu binevenitul aport al banilor publici, așa cum rareori se întâmplă în acest oraș.

Dincolo de „bucătăria” târgului, esențială, dar îndeobște discretă (de unde și reverența mea la adresa organizatorilor), LIBREX-ul a fost, decenii la rând, un deschizător de drumuri prilejuind momente memorabile în care autori celebri, formatori de opinie sau critici cu greutate au fost prezenți la Iași, au semnat volume, au putut fi urmăriți de către iubitorii de literatură sau de carte non-fiction în timp ce-și lansau cele mai recente apariții sau participau la incitante și de neuitat dezbateri de idei prilejuind momente memorabile care au făcut ca târgul „de cărți”, nu „de carte” cum cu justețe a spus de la început regretatul și de neînlocuitul prieten al Iașului literar care a fost Cezar Ivănescu, să fie cu mult mai mult decât un prilej de a cumpăra volume la prețuri promoționale.

Din capul locului, târgul a fost gândit ca un spațiu al dialogului și al unei oferte diverse de volume atât de literatură, cât și de istorie, știință, politică, carte pentru copii sau de provocări spirituale. De aceea, alături de ofertele marilor edituri românești, cu lansări și volume jinduite de iubitorii de carte, organizatorii au oferit publicului educat și dezbateri sau conferințe. În ultimele decenii, au fost invitați la Iași, cu astfel de prilejuri, şi cu sprijinul Uniunii Scriitorilor-filiala Iași, Gabriel Liiceanu, H.R. Patapievici, Nicolae Breban, Sorin Alexandrescu, Matei Vişniec, Tatiana Niculescu sau Ana Blandiana pentru a aminti în fugă câteva nume dintr-o prestigioasă panoplie de monștri sacri ai scrisului. Aici și-a început cariera, la mijlocul anilor ’90, Simona Kessler, cel mai important agent literar din România (care a adus atunci la Iași, în premieră românească, câțiva scriitori europeni de prim rang), cea fără de care nu poate fi organizat azi niciun festival internațional de literatură și care a sprjinit mai apoi și lansarea FILIT-ului devenit deja celebru.

În edițiile trecute, mari figuri ale literaturii noastre, astăzi plecați cu discreție dintre noi, precum Mihai Ursachi, Laurenţiu Ulici, Cezar Ivănescu, Adrian Marino, Constantin Ciopraga, Alexandru Paleologu, Neagu Djuvara, Paul Miron, Radu G. Țeposu, Nicolae Manolescu sau Claude Karnoouh (între mulți alții!) au vorbit ieșenilor şi au onorat cu prezența lor această sărbătoare a cărții. Memoriei lor, precum și multor altor autori nenumiți aici le este dedicat acest eveniment. Și în aceste zile, ca în toți anii din urmă, târgul generează un set de manifestări conexe cu un grad ridicat de tensiune intelectuală și cu impact asupra publicului cultivat, iar cei care vor să vadă ce surprize le-au oferit organizatorii în săptămâna aceasta, sper să dea curs curiozității și dorinței de a vedea pe viu autori și editori ai timpului nostru.

Vor fi cărți, vor fi dezbateri despre memoria literaturii și supravegherea literaților de către Securitate în anii comunismului, vor fi conferințe despre istorie, știință, dialog ecumenic sau despre impactul complicat al inteligenței artificiale asupra lumii în care trăim. Veniți, deci, toți cei care sunteți dornici de a vă lărgi orizontul cultural în afara ecranelor și a influenței toxice, nivelatoare și grosiere, a lumii calpe și artificiale a Facebook-ului.

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naționale, Filiala Iași și scriitor