Medic psihiatru: „Miile de vieţi pierdute până acum sunt preambulul dramei din următoarele luni”

Medicul psihiatru ieşean Ovidiu Alexinschi, director medical al Institutului de Psihiatrie „Socola”, foloseşte „sindromul broaştei fierte” pentru a sublinia comportamentul oamenilor în contextul pandemiei de COVID-19 ca urmare a măsurilor impuse de autorităţi în ultima perioadă. „Dacă arunci o broască vie într-o oală cu apă fiartă, va sări ca arsă pentru a-şi salva viaţa. Dacă însă pui broasca într-o oală cu apă rece care apoi începe să fiarbă încet şi progresiv, nu va simţi pericolul şi se va adapta la temperatura din ce în ce mai mare. Atunci când apa va fi extrem de fierbinte, broasca va muri, pentru că nu mai are energie pentru a sări din oală pentru a se salva. Încercând să se adapteze la creşterea temperaturii, şi-a consumat toată resursa vitală”, a explicat medicul psihiatru, într-o analogie a oamenilor cu condiţiile şi restricţiile impuse de pandemie.

Acesta aminteşte că, pe 15 mai, la ieşirea din starea de urgenţă în România, erau doar 190 de cazuri noi şi doar 16.437 de persoane depistate pozitiv, iar câteva luni mai târziu, pe 15 august, erau deja raportate 1.328 de noi cazuri şi un total de 69.374 de persoane depistate pozitiv în toată ţara. „O lună mai târziu, cifrele erau triplate – 4.013 noi cazuri pe zi şi 168.490 infectaţi în total. După alte două săptămâni, pe 30 octombrie, se ajunsese la 6.546 pe zi, pentru ca doar la o săptămână distanţă să se apropie de 10.000 noi cazuri pe zi. Uşor-uşor, tiptil-tiptil, oamenii s-au obişnuit, cu promisiunea unei vieţi cvasi-normale, cu relaxarea, cu ridicarea restricţiilor. Fără cuvinte, sunt de prisos. Pentru că morţii nu vorbesc, iar miile de vieţi pierdute până acum sunt preambulul dramei din următoarele luni. Şi nici alegerile, nici perspectiva Crăciunului nu vor împodobi cu fundiţă roşie realitatea rece a catastrofei umanitare”, a completat dr. Ovidiu Alexinschi.

O primă greşeală a fost faptul că data de 15 mai, când s-a trecut de la starea de urgenţă la cea de alertă, a fost privită ca o relaxare şi nu ca o normalitate cu care fiecare dintre noi ar fi trebuit să se obişnuiască. Acela ar fost şi momentul în care populaţia s-a împărţit în cele două extreme – cei foarte precauţi care şi-au luat toate măsurile de protecţie şi cei nepăsători şi care cred în teorii conspiraţioniste, punându-i astfel în pericol pe cei din jurul lor.