Caută 
5 MIN
Directorul Direcţiei de Sănătate Publică, Liviu Stafie, a afirmat ieri că în cazul lui Ianis Mahu nu a fost respectat un ordin al Ministrului Sănătăţii. Este vorba despre Ordinul MS privind organizarea unităţilor de primire urgenţe şi a compartimentelor de primire urgenţe şi în care se stipulează faptul că pacienţii aduşi cu ambulanţa trebuie trataţi mai întâi la aceste unităţi şi compartimente şi apoi dirijaţi către alte secţii. În cazul lui Ianis, acesta a fost tratat strict la secţia de pediatrie a spitalului, deşi a fost adus cu ambulanţa.
Ancheta DSP la Paşcani este în curs de desfăşurare. Cu toate acestea, s-au putut trage nişte concluzii preliminare legate de protocoale şi regulamentul intern de funcţionare a unităţii medicale. „Deocamdată, nu prea a fost respectat un ordin al Ministerului Sănătăţii, ordinul 1706/2006 privind organizarea compartimentelor de primiri a urgenţelor, care spune că pacienţii aduşi cu ambulanţa trebuie văzuţi în UPU şi în CPU. Copilul a fost urcat pe secţie (n.r. – Pediatrie). Acum avem inspecţie acolo, să vedem dacă aşa a fost. Este un protocol la nivelul spitalului, dat de fostul manager, în care se spune că toate cazurile pediatrice sunt urcate la secţia de pediatrie, cu excepţia stopului cardiorespirator, traumatismelor, politraumatismelor, policontuziilor şi comelor. Dar, cu protocolul ăsta, noi nu suntem de acord, pentru că încalcă ordinul MS“, a declarat Liviu Stafie.
Iată cum defineşte Ordinul 1706-2006 compartimentul de primire urgenţe CPU: „secţia aflată în structura unui spital orăşenesc, municipal sau în structura spitalelor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă ale pacienţilor cu afecţiuni acute care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe“. Ianis a fost adus cu ambulanţa, dar nu a ajuns la CPU, ci direct la pediatrie. Dacă ar fi ajuns la CPU, Ianis trebuia să intre la triaj, unde trebuia evaluat de „o persoană competentă (medic sau cadru sanitar mediu), luând în considerare starea lui clinică şi acuzele cu care se prezintă, corelate cu vârsta şi antecedentele acestuia, stabilitatea funcţiilor vitale, potenţialul de agravare a stării sale, necesitatea instituirii unui tratament sau a efectuării unor investigaţii“.
După spusele tatălui, Adrian Popoaia, starea lui Ianis era foarte gravă, aproape leşinat, şi a fost adus cu mască de oxigen pe faţă, după cum se observă şi pe filmul făcut de acesta în ziua respectivă. Potrivit conducerii spitalului, băieţelul „prezenta febră, cianoză generalizată, la nivelul toracelui şi coapselor prezenta nişte pete, iar în treimea inferioară, la ambele gambe, nişte pete necrozate, acoperite cu cruste hematice“. „Diagnosticul prezumtiv a fost de varicelă. Ulterior, rezultatele de la IML de astăzi (ieri, n.r.) au confirmat o infecţie cu streptococul pyogenes, care a fost identificat inclusiv în lichidul cefalorahidian care confirmă un diagnostic de sepsis şi meningită streptococică. Diagnosticul în cazul acestei infecţii este fatal“, a declarat Aurelia Pădurariu, directorul medical interimar de la SMUP. Cu toate acestea, în opinia conducerii SMUP, Ianis nu era o urgenţă. „A fost văzut de medicul pediatru de gardă Vasile Vasiliu. Copilul nu a venit intubat sau cu grad de urgenţă majoră“, a mai spus Aurelia Pădurariu. Ianis nu a venit intubat, conform protocoalelor medicale, ci cu mască de oxigen pe faţă. Nu a fost considerat o urgenţă majoră, deşi era cianotic şi prezenta leziuni la nivelul corpului. În pofida caracteristicilor clinice consemnate de medicii de la Paşcani, Ianis nu a avut parte de consult la CPU. De ce? De vină pare să fie un regulament intern de funcţionare elaborat şi emis de fosta conducere, respectiv de Costică Pânzaru, regulament care l-a trimis pe Ianis direct la pediatrie. Actul intern, care se pare a fi mai presus decât orice lege, a fost emis la 10 ani de la ordinul ministerial. „Regulamentul a fost avizat de fosta conducere. Eu sunt director medical de o lună. Există acest protocol din 2016“, a mai declarat Aurelia Pădurariu. Regulamentul care este emis după ordinul ministerial care reglementează medicina de urgenţă prevede că toţi pacienţii sub 14 ani se dirijează la secţia de pediatrie, excepţie fiind cazurile enumerate mai sus. „Cu siguranţă este un regulament depăşit. Noi, iniţial, am fost spital municipal, ulterior am devenit de urgenţe, şi nu avem decât un CPU“.
Ianis a făcut stop cardio-respirator după o oră de la internare. Ironia sorţii. Probabil că nu a făcut stopul cardio-respirator nici când trebuia, adică chiar în momentul internării, ca să fie trimis la CPU, şi nici unde trebuia. În orice caz, nu la pediatrie. „Copilul a fost monitorizat continuu pe monitor. S-au recoltat produse biologice, s-au administrat soluţii cristaloide antitermice şi hemostatice. În stop, copilul a intrat la ora 15, când s-a aplicat protocolul de resuscitare. Copilul nu a răspuns la manevre prezentând asistolie (fără puls – n.r.), şi de aceea nu s-a mai folosit defibrilatorul“, a adăugat Aurelia Pădurariu. Ce se poate însă trata la secţia de pediatrie Paşcani? „E foarte greu să spun, pentru că nu sunt medic pediatru. Dar cu siguranţă putem trata o patologie foarte vastă, pentru că această secţie nu este de ieri, este foarte veche“, a subliniat Aurelia Pădurariu. Poate însă asigura secţia de pediatrie urgenţe de cod galben şi roşu? „Poate asigura urgenţe în stare critică, dar de menţionat că noi nu avem terapie intensivă la copii. Avem o singură secţie de ATI care deserveşte tot spitalul“, a mai spus Aurelia Pădurariu.
În cazul morţii lui Ianis rămân multe semne de întrebare. Cum de a fost posibil ca un astfel de regulament care calcă medicina de urgenţă în picioare să funcţioneze trei ani? Câte victime a mai produs? Se ştia sau nu la nivel de DSP de acest regulament? Dar alte instituţii implicate ştiau de el? Cine se face vinovat de aplicarea lui? Titulatura de „Urgenţe“ nu e cumva o pălărie prea mare pentru Spitalul Paşcani? Ancheta DSP Iaşi continuă.
