Prima problemă majoră la cea mai mare licitaţie publică din istoria Iaşului. De ce sunt excluse firmele româneşti?

Acesta este principalul motiv pentru care un potenţial ofertant a depus o contestaţie şi a solicitat suspendarea licitaţiei SRU Iaşi până la remedierea documentaţiei de atribuire. Este vorba despre o asociere din care fac parte importanţi constructori români: Bog’Art, Construcţii Erbaşu, Concelex (toate trei din Bucureşti), Con-A Operations (Sibiu) şi Conest (Iaşi). Cele cinci companii au avut, în 2022, o cifră de afaceri cumulată de 2,8 miliarde lei.

Ce invocă companiile în contestaţie

Constructorii spun că cerinţa privind experienţa similară este restrictivă pentru operatorii români care nu au putut participa anterior la astfel de investiţii pentru simplul motiv că în România nu au mai fost construite spitale de o asemenea anvergură. Cerinţa vizează ca ofertanţii să facă dovadă că au implementat proiecte similare în sumă cumulată de 1,25 miliarde lei, putând fi aduse ca argumente maximum trei contracte finalizate în ultimii cinci ani. Această sumă reprezintă 70% din valoarea estimată pentru construirea SRU Iaşi (1,82 miliarde lei). Principala problema nu constă în complexitatea lucrării, ci în valoarea prag solicitată.

În acelaşi timp, potrivit sesizării, contractul pentru SRU Iaşi nu vizează doar lucrări de construire, ci şi alte tipuri de lucrări, alături de asigurarea anumitor dotări. În schimb, spun contestatarii, la experienţa similară se ţine cont doar de lucrările de construire. Asocierea solicită remedierea documentaţiei de atribuire prin formularea unei cerinţe „adecvate şi proporţionale”.

„În maniera impusă, la acest moment, cerinţa privind experienţa similară nu poate fi considerată nici adecvată, nici proporţională, în contextul în care reprezintă aproximativ 70% din valoarea estimată a contractului care, însă, cuprinde şi elemente suplimentare faţă de executarea propriu-zisă a lucrărilor de construcţii clădirii la care cerinţa se referă”, se arată în contestaţie.

„Se restrânge artificial concurenţa”

Asocierea a adăugat că Autoritatea Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), organizatorul licitaţiei, a ignorat faptul că scopul unei asemenea cerinţe este de a asigura existenţa „unui nivel corespunzător de experienţă în executarea lucrărilor”. În schimb, pentru operatorii români care nu au avut posibilitatea unor astfel contracte, cerinţa este una restrictivă şi determină „o restrângere artificială a concurenţei”.

Potrivit firmelor din asociere, cerinţa este de natură să favorizeze constructorii din străinătate. „În România nu au fost finalizate contracte, similare celui care urmează a fi atribuit, în valoare cumulată de cel puţin 1,25 miliarde lei. Cu alte cuvinte, la acest moment, cerinţa privind experienţa similară defavorizează nejustificat operatorii economici care au acţionat pe piaţa din România, atât numărul redus de contracte impuse, cât şi valoarea semnificativă stabilită drept plafon depăşind cu foarte mult valoarea proiectelor posibil a fi considerate similare, executate anterior în România”, au mai spus contestatarii.

Solicitarea asocierii este de a fi modificată cerinţa: prin reducerea valorii cumulate a lucrărilor şi prin creşterea sau eliminarea numărului de contracte maxim impus. „S-a constatat faptul că pragul valoric impus nu poate fi atins prin intermediul a doar 3 contracte (astfel cum documentaţia, în prezent, impune), conducând la singura concluzie permisă, anume că doar operatorii străini, a căror experienţă a fost dobândită în proiecte ample şi de valoare semnificativă derulate în afara României, au, de fapt, acces la actuala procedură de atribuire”, se mai precizează în contestaţie.

De ce nu se aliază constructorii români cu un operator străin?

Ideea ca operatorii români să îndeplinească această cerinţă cu atragerea unui partener străin nu este agreată de contestatari, în condiţiile în care şi acest lucru ar însemna o „restrângere artificială a concurenţei”.

„Obligaţia implicită a operatorilor economici rezidenţi de a încheia eventuale acorduri cu operatori economici nerezidenţi diminuează drastic concurenţa în procedura de atribuire, deziderat nepermis. Este nelegală şi, cu atât mai puţin, permisă impunerea unor cerinţe ale documentaţiei care, fără nicio justificare concretă, concludentă şi plauzibilă, ar conduce la restrângerea concurenţei prin obligarea ofertanţilor rezidenţi să încheie acorduri cu operatori economici din alte state”, spun contestatarii.

Astfel, continuă companiile, singura măsură de natură să restabilească legalitatea licitaţiei este de a fi modificată cerinţa existentă privind experienţa similară.

„Nu pot fi identificate 3 proiecte derulate în România în ultimii 5 ani a căror valoare cumulativă să atingă minimul impus”, se mai arată în contestaţie, cu precizarea că operatorii români pot prezenta contracte care probează execuţia unor lucrări similare sau comparabile, de aceeaşi natură şi complexitate ca la SRU Iaşi, dar valoarea prag nu poate fi atinsă.

Constructorii au oferit şi un contraexemplu faţă de situaţia de la Iaşi: în 2022, a fost lansată licitaţia pentru construirea Spitalului judeţean de urgenţă Sibiu, cu o valoare a contractului de 2,2 miliarde lei. Pragul minim la experienţă similară a fost de 550 milioane lei, iar ofertanţii puteau proba cu maximum 5 contracte finalizate anterior.

Un alt motiv invocat invocat de constructori a vizat faptul că contractul de construire a SRU nu cuprinde doar lucrări pentru ridicarea complexului, ci şi dotări cu echipamente medicale, alături de amenajări interioare şi parcări, iar valoarea acestora se ridică la peste 650 milioane lei (din cele 1,8 miliarde lei). Cu toate acestea, spun contestatarii, în cerinţa de experienţă similară sunt solicitate doar contracte de lucrări pentru construire.

Contestaţia asocierii urmează a fi soluţionată de către Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, CNSC.