Schema de la Registrul Comerţului prin care firme renumite au fost acaparate de o reţea de escroci

Dar anchetatorii deţin probe potrivit cărora numărul celor implicaţi în această reţea este mult mai mare.   Din informaţiile furnizate de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ion Veştemean, reiese că grupul infracţional era specializat în înşelăciune, falsuri şi operaţiuni financiare efectuate în mod fraudulos.    Din datele existente, gruparea a început să opereze cel puţin din luna iulie a anului trecut.  Profitând de pandemie şi de faptul că nu mai trebuiau autentificate la notariat o serie de acte, adică nu mai era nevoie de împuternicirea notarială sau că acestea nu mai trebuiau depuse fizic, infractorii le-au depus, prin intermediul unui avocat, direct pe portalul Oficiului Naţional pentru Registrul Comerţului care a modificat, din cauza crizei mondiale, procedurile de lucru.  De asemenea, au solicitat de la afaceriştii păcăliţi documente financiare sub diverse pretexte, precum cel al obţinerii unor credite şi astfel au intrat şi în posesia conturilor bancare ale societăţilor comerciale.   Anchetatorii au stabilit că escrocii au încercat să deschidă alte conturi bancare, să folosească bilete la ordin, să achiziţioneze telefoane şi chiar să înstrăineze casa unuia dintre patronii pe care i-au înlocuit în acte, cumpărând maşini pe numele firmelor acaparate abuziv.    Au acţionat astfel până în luna aprilie a acestui an când a intrat pe fir şi Poliţia Sibiu în urma sesizării unui afacerist ardelean. Aşa s-a aflat că nu era singurul caz cu acest mod de operare, şi prin urmare nici singura pistă, motiv pentru care s-au conexat două dosare penale, iar în data de 26 mai au fost demarate mai multe percheziţii într-o serie de judeţe ale ţării: Bucureşti, Cluj, Braşov şi Neamţ.  În urma audierilor a şapte persoane suspectate, s-a luat decizia reţinerii a cinci dintre acestea, din Cluj şi Braşov şi apoi arestarea lor preventivă. Acestea sunt acuzate că au comis un prejudiciu de peste 90.000 de euro.

Companie de 10 milioane de euro cu trei administratori în trei zile   

Una dintre companiile păgubite de reţeaua infracţională este din Bucureşti, fiind evaluată la 10 milioane de euro. Administratorul acesteia a mărturisit că totul a plecat în urma unui apel telefonic primit în februarie. O lună mai târziu avea să descopere întreaga mârşăvie când a constatat că un cetăţean moldovean îl înlocuise în acte la cârma companiei, prin intermediul Registrului Comerţului.   „Pe la mijlocul lunii februarie, am fost sunat de o doamnă care s-a recomandat a fi de la Consulatul maghiar. A susţinut că a auzit de firma noastră ca fiind specializată pe segmentul apă. Am căzut în plasă şi i-am trimis nişte hârtii”, a recunoscut bucureşteanul reporterilor sibieni de la publicaţia „Turnu Sfatului”.    În speranţa că vor scăpa, infractorii au ticluit un plan în aşa fel încât au schimbat din nou administratorul, cetăţeanul moldovean fiind înlocuit de un clujean, lăsând impresia că firma ar fi fost vândută unei persoane de bună credinţă. Schimbarea administratorilor a avut loc în doar trei zile.    Bucureşteanul a depus imediat o plângere la poliţie. Ulterior, a aflat că mai există un caz cu acelaşi mod de operare, ce viza o companie cu tradiţie din Sibiu. 

Furnizor de aparatură medicală de tradiţie, păcălit sub pretextul unor credite 

 Era vorba despre Medical Corp Sibiu – o societate renumită în ţară. Înfiinţată în urmă cu mai bine de două decenii, firma se ocupă de importul şi distribuirea de aparatură şi dispozitive medicale, fiind totodată unul dintre cei mai vechi furnizori de aparatură şi consumabile medicale din România.    Unicul asociat şi administrator al companiei s-a trezit peste noapte înlocuit de acelaşi cetăţean moldovean – unul dintre membrii grupării care a şi cauzat prejudicii importante companiei.   Escrocii l-au păcălit pe patronul sibian să deschidă un cont bancar şi să împuternicească o persoană, din grupare, să depună mai multe înscrisuri la Registrul Comerţului, pentru a intermedia nişte credite pentru companie.    Acte care, aşa cum s-a dovedit ulterior, erau contrafăcute, prin falsificarea semnăturii administratorului de drept, pentru ca acesta să poată să fie înlocuit. În acest mod, infractorii au avut acces la conturile şi resursele companiei, precum şi posibilitatea să facă tot felul de achiziţii şi afaceri, fără ca păgubitul să aibă vreo idee despre ce se întâmplă în realitate.  

Mai mult, pe adevarul