Secretele inimii artificiale de la Iaşi: titan, levitaţie magnetică, fără uzură

Dr. Alexandru Pleşoianu, coordonatorul echipei de studenţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi (UMF) care în luna octobrie a câştigat Marele Premiu pentru cea mai longevivă inimă artificială din lume, a povestit reporterilor “Ziarul de Iaşi” cum a decurs competiţia, ce vor face mai departe, dar şi care sunt avantajele invenţiei.

Există deja doi producători de inimi artificiale pentru transplant, în Statele Unite şi Franţa, însă au o serie de neajunsuri. Echipa “Mavis” s-a duelat cu alte 7 echipe din lume la HeartHackathon, un concurs de profil organizat în Texas. Invenţia studenţilor din Iaşi este o inimă artificială din titan, care poate rezista decenii întregi şi care funcţionează cu baterii.

“Noi am fost 7 oameni în SUA, 5 studenţi, eu, şi Ionuţ Nistor, managerul de proiect. În cadrul acestui proiect au fost realizate mai multe inovaţii, o parte dintre ele au fost trimise la Oficiul de Stat pentru Invenţiii şi Mărci pentru a fi brevetate, altele au rămas secret comercial. În acest moment suntem cei mai avansaţi, dar este o cursă lungă, de aproximativ 10 ani, pentru dezvoltarea unui astfel de produs. Juriul a spus, «Oh, Doamne! Îmi este frică de ce veţi aduce anul viitor», pentru că am fost mult mai avansaţi. Deci avem un avantaj temporar, va trebui să continuăm această muncă, iar cel mai puternic adversar încă nu a apărut. Presupun că în Germania se va alătura pe viitor o echipă foarte puternică”, a declarat Alexandru Pleşoianu.

Inima de Iaşi, cea mai rezistentă inimă artificială din lume

Spre deosebire de inimile artificiale actuale, care preiau oxigen prin două tuburi scoase în afara corpului, ceea ce înseamnă risc permanent de infecţie, conceptul studenţilor români propune un sistem de alimentare de la distanţă, cu baterii.

“Eu am fost pe partea de electronică, în special driverul ce va controla inima artificială. Driverul nostru este inovator prin faptul că transmite energia wirelles, deci nu va ieşi vreun fir de prin corp. Astfel, este redus riscul de infecţie. Aceasta este şi principala cauză a inimilor artificiale de astăzi. Bateriile o să fie implantate mai aproape de suprafaţa pielii, pentru a fi uşor, la un anumit interval de timp, să spunem la 5 ani, la 5 ani bateriile vor fi înlocuite”, a precizat Cosmin Manea, student.

Alexandru Pleşoianu a explicat cât de rezistentă este inima artificială inventată de echipa sa. “Este vorba despre o tehnologie de levitaţie magnetică; fiind din titan, aceasta nu prezintă uzură, nu se uzează nici în 1.000 de ani, nu 100. Desigur, asta nu înseamnă că pacientul poate trăi atât de mult timp cu inima artificială. O mare problemă la noi în ţară este că se pun acele inimi de 6 luni, punte către transplant. Nu este bine, riscurile sunt prea mar; pentru pacienţii tineri trebuie să existe o garanţie de minim 10 ani ca să merite intervenţia. Nu poţi opera un om din jumătate în jumătate de an”, a adăugat profesorul Pleşoianu.