Streinu Cercel, în conferinţă la Iaşi: În 12 zile, de la un infectat ajungem la 40

Ieri, în Sala Senat a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa“, a avut loc deschiderea oficială a Conferinţei Naţionale de Patologie Infecţioasă, tema principală a conferinţei fiind infecţia cu noul coronavirus.

Cititi si: Focar masiv de coronavirus la CTP Iaşi. Printre infectaţi se află şi un director

La conferinţa organizată de Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ din Iaşi, Societatea Română de Boli Infecţioase şi UMF Iaşi participă 300 de medici din mai multe specialităţi.

La deschidere, au fost prezenţi rectorul UMF Iaşi, prof.univ.dr. Viorel Scripcaru, managerul Spitalului de Boli Infecţioase, Carmen Dorobăţ, prefectul Marian Grigoraş şi preşedintele CJ, Maricel Popa.

„Este o premieră la Iaşi. Este prima conferinţă de boli infecţioase care este realizată conform posibilităţilor şi normelor actuale, online. Această conferinţă va avea în prim plan infecţia cu noul coronavirus. Dacă ne uităm pe program, vom vedea că sunt prelegeri şi intervenţii din partea unor nume cu rezonanţă în medicina din România.

Cititi si: România o ţine din record în record: încă 1.119 infectaţi în ultimele 24 de ore. Situația pe județe!

Toţi profesorii de boli infecţioase din centrele universitare. De asemenea, nume de rezonanţă din alte specialităţi pentru că am constatat că de multe ori această infecţie are nevoie de interdisciplinaritate. Va fi un moment când vom ajunge la nişte concluzii. Spun că vom ajunge la nişte concluzii, nu că vom trage concluzii pentru că este doar o etapă. Va veni un moment când vom înţelege ce s-a întâmplat pe teritoriul ţării. După cum se vede, nu ne aflăm într-un moment fericit. Trendul acestei infecţii este în creştere. Fără îndoială, acest virus va continua să ne facă surprize. Ne gândim ca după aceste trei zile de discuţii şi întâlniri să găsim cea mai bună cale ca, utilizând terapia pe care o avem la dispoziţie, deşi este o terapie care nu este dedicată acestui virus, să găsim cele mai bune mijloace pentru ca pacienţii noştri să aibă o evoluţie cât mai bună“, a declarat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

Cu această ocazie, au primit o plachetă de mulţumire pentru suportul acordat spitalului în lupta cu SARS COV2 cei care au sponsorizat activitatea medicală, iar aici amintim societatea Cotnari S.A. sau Casa Share, dar şi instituţiile media implicate în cele patru luni de pandemie.

„Trebuie să calculăm foarte bine ce facem cu începerea şcolilor în toamnă şi modalitatea de deschidere a lor“

Prima prelegere ţinută pe platforma online a conferinţei a fost cea a acad. prof.univ.dr.Adrian Streinu-Cercel, managerui general al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş„ din Bucureşti.

Cititi si: Taximetrist din Iaşi, cu Poliţia de faţă, urcă pe trotuar și depăşește pe roșu coloana

Tema prelegerii a afost „Managementul pacientului cu SARS COV2 de la fiziopatologie la terapie“. Un prim aspect abordat a fost acela al ratei de reproducere, de transmitere a virusului.

„Referitor la rata de reproducere, putem observa că în 12 zile, de la un singur pacient infectat avem 40 de persoane infectate. Şi dacă vreţi, puteţi să socotiţi foarte simplu să vedeţi ce s-a întâmplat săptămâna trecută şi să vedeţi care este rata de reproducere. De ce trebuie să ştim aceste date? Trebuie să ştim, pentru că dacă vorbim de o rata de reproducere de 1 sau sub 1, infecţia stă în platou şi ne deranjează mai mult sau mai puţin. Aici vom avea cazuri în vârfuri care se vor interna uzual, fără ca să pună probleme sistemului de sănătate. Dar dacă rata de reproducere depăşeşte 1, evident că avem o creştere exponenţială“, a precizat Adrian Streinu-Cercel.

Managerul de la „Matei Balş„ a mai atras atenţia asupra modului în care SARS COV2 se transmite.

„Prin picături, prin aerosoli, timp de trei ore şi ceea ce este foarte interesant este că virusul poate călători mai mult de 7 metri cubi într-o secundă. Ca atare, apare de aici, evident, faptul că toată lumea trebuie să poarte mască bine fixată pe nas şi gură, indiferent dacă e păstrată, dacă se află sau nu în colectivităţi“, a mai spus Adrian Streinu-Cercel.

Invocând studiile care arată cât se află acest virus pe anumite corpuri solide, academicianul a atras un semnal de alarmă asupra modului în care în septembrie va începe anul şcolar.

„Pe aluminiu, cupru, virusul stă vreo 8 ore, pe tablă stă 24 de ore, pe blatul de la bucătărie, pe plastic sau oţel stă trei zile şi pe lemn stă alte cinci zile. Ce ne spun aceste date? Ne spun că trebuie să calculăm foarte bine ce facem cu începerea şcolilor în toamnă şi modalitatea de deschidere a lor“, a mai spus reputatul medic.

48 de ore, „un interval total insuficient“

O altă concluzie trasă după patru luni de pandemie, după observaţii atente asupra virusului, a fazelor de răspuns a organismului infectat, Adrian Streinu-Cercel a spus că „în momentul în care încep să apară anticorpii, virusul nu dispare de la nivelul mucoaselor. Se observă în exudatul nazo-faringian, până chiar la 6 săptămâni. Ciclul virusului este atât de important pentru noi ca să ştim când intervenim şi cu ce medicamente putem, pentru că din punct de vedere fiziologic, afectează şi plămânul, şi intestinal, şi vasele de sânge, şi cordul şi nu în ultimul rând, structurile sistemului nervos central. Toate acestea se adaugă la un procent de 5% de pacienţi care evident că sunt cu potenţial progresiv, spre insuficienţa multiplă de organe şi de acolo spre deces“.

De regulă, a mai spus acesta, jumătate îşi pried viaţa. Pacienţii infectaţi cu SARS COV2, evident, trebuie izolaţi, gradul de contagiozitate fiind foarte mare. Dar cât?

„Până acum am discutat de un interval de 14-15 zile, dar din păcate am avut pacienţi care după 60, chiar 70 de zile erau pozitivi în exsudatul nazo-faringian. Avem un interval diferit de luat în consideraţie la pacienţii asimptomatici, respectiv 10 zile. Practic, e vorba de două zile cât putem în momentul de faţă să izo­lăm aceşti pacienţi. Este un interval total in­suficient din punct de vedere al cupolei (curbei – n.r.) mersului pandemiei , ţinând cond că această rată de reproducere de 3 es­te luată în consideraţie şi de OMS“, a mai spus Adrian Streinu-Cercel.