VIDEO: Detalii neştiute din dosarul arabilor acuzaţi de uciderea a 17 ieşeni. „Suntem musulmani, nu bem alcool”

Omorul calificat poate fi sancţionat cu până la 25 de ani de detenţie sau chiar cu închisoarea pe viaţă. Circumstanţele agravante pot aduce şi ele un „bonus” de 2 ani de închisoare. Până acum, Tribunalul a respins cererea apărătorilor şi va decide de Dragobete dacă va lua în calcul şi circumstanţa agravantă cerută de procurori.

5.300 de sticle vandute la sapte lei bucata

Fuad Ahmed, Zuhair Abdel Nabi Ali Dawoud şi fiul acestuia, Abdul Satar Dawoud au fost trimişi în judecată în octombrie 2020 pentru omor calificat, înşelăciune, falsificarea de alimente, fals în înscrisuri sub semnătură privată, dar şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Această ultimă infracţiune a fost reţinută doar în sarcina lui Zuhair Dawoud, care nu declarase un pistol şi trei cartuşe găsite la percheziţie. Cei trei au fost acuzaţi că, profitând de starea de urgenţă şi de lipsa spirtului de pe piaţă, au preparat şi vândut în martie-aprilie 2020 un amestec de alcool metilic, apă şi vopsea de ouă pe care l-au vândut en-gros ca alcool sanitar. Substanţa activă în cazul spirtului este alcoolul etilic. Alcoolul metilic, folosit de cei doi irakieni şi un iordanian, este deosebit de toxic, letal chiar în cantităţi reduse. Inculpaţii au vândut în total aproximativ 5.300 de sticle de „spirt”, la 7 lei bucata. Spirtul medicinal este folosit în mod curent, mai ales în mediul rural, ca băutură alcoolică, ceea ce a provocat un val de decese. În proces s-au constituit ca părţi civile 66 de ieşeni, supravieţuitori, rude ale victimelor, dar şi proprietarul magazinului din Stolniceni-Prăjescu care pusese spirtul în vânzare.

În faţa instanţei, apărătorii celor trei inculpaţi au cerut schimbarea încadrării juridice a faptei principale, solicitarea lor fiind analizată miercuri. Avocata lui Zuhair Dawoud a apreciat că deşi urmarea faptelor a fost foarte gravă, totuşi „actele de conduită imputate de acuzare, privite izolat, nu relevă o gravitate ieşită din comun”. Conform acesteia, „acţiunea reţinută ca element material nu este una care, în mod obişnuit şi în contextul desfăşurării în mod firesc a lucrurilor, să fie aptă să curme viaţa unei persoane (cum este o lovitură de topor în zona capului, un cuţit înfipt în torace, un foc executat cu o armă letală spre zona pieptului etc)”. Concret, alcoolul metilic fusese pus într-un dezinfectant de uz extern, care nu trebuia băut, nu într-un produs destinat consumului, precum sucul. Inculpaţii nu acţionaseră direct asupra victimelor, pentru a se putea vorbi de un omor calificat. Prin urmare, nu se putea vorbi decât despre o ucidere din culpă. În plus, inculpaţii erau arabi şi de religie musulmană. Or, această religie interzice consumul de alcool, cei trei nefiind astfel familiarizaţi cu produsele pe bază de alcool şi cu efectele acestora.

Au tras alcoolul cu gura din bidoane, printr-un furtun

Acest ultim aspect a fost subliniat şi de apărătorul lui Abdul Satar Dawoud, care a arătat că metoda prin care cei trei falsificaseră spirtul fusese una rudimentară: alcoolul metilic fusese tras în bidoane cu gura, printr-un furtun. Acest lucru demonstra că inculpaţii nu cunoşteau efectele metanolului asupra organismului. Letal în doze de 0,3-1 gram pe kilogram corp, metanolul poate duce la orbire în doze mai mici. Prin felul în care au manipulat metanolul, inculpaţii se expuseseră unui risc inutil, ceea ce ar demonstra că nu cunoşteau efectele substanţei. Din precizările reprezentantului legal al lui Fuad Ahmed ar rezulta că niciunul dintre cei trei nu era familiarizat cu metanolul. Într-o discuţie telefonică a lui Ahmed, simplu angajat al lui Zohair Dawoud, cu şeful său, cei doi se întrebau dacă n-ar putea folosi oţet pentru a mai produce o cantitate de spirt contrafăcut. În lipsa intenţiei de a ucide şi a conştientizării gravităţii faptei, nu se putea vorbi decât despre ucidere din culpă.

Cititi si: Arabii colorau spirtul ucigaş cu vopsea de ouă. 4.000 de sticle au ajuns la Iaşi

Avocaţii au criticat şi solicitarea procurorilor de a se lua în considerare ca circumstanţă agravantă faptul că inculpaţii s-ar fi folosit de starea de urgenţă pentru a obţine un câştig material. Când cei trei cumpăraseră metanolul şi se pregăteau să falsifice spirt, starea de urgenţă încă nu fusese instituită. În plus, în prima ordonanţă militară emisă pe 17 martie 2020 nu erau enunţate recomandări privitoare la folosirea alcoolului sanitar pentru combaterea coronavirusului. Cei trei voiseră să profite de lipsa alcoolului sanitar de pe piaţă, fabricând un produs mai ieftin, care putea fi vândut uşor. În cantităţi mari, metanolul poate fi cumpărat cu 4 lei/litru, de două ori mai ieftin decât etanolul tehnic.

Elocinţa avocaţilor nu a avut niciun rezultat favorabil inculpaţilor. Magistraţii Tribunalului au analizat cererile de schimbare a încadrării juridice fără a se pronunţa asupra probelor, care urmează să fie discutate în judecata propriu-zisă, pe fond. Strict juridic, magistraţii au arătat că legea penală nu presupune că autorul unui omor a acţionat neapărat cu intenţie. Faptul că inculpaţii nu ar fi fost conştienţi de posibilele efecte ale faptei, indiferent din ce motive, nu însemna obligatoriu că uciseseră din culpă. „Legiuitorul român incriminează omorul şi omorul calificat fără nicio distincţie între formele de vinovăţie ale intenţiei directe şi, respectiv, intenţiei indirecte şi fără nicio condiţionare de genul celei invocate”, au arătat judecătorii. Aceştia nu au analizat criticile aduse cu privire la circumstanţa agravantă, lăsându-le pentru dezbaterile pe fondul cauzei. Aceste dezbateri vor începe săptămâna viitoare.