Vizita comisarilor UE, concluzii: Iaşul și Regiunea de Nord-Est rămân la mâna Bucureștiului (VIDEO – FOTO)

Programele naționale aferente Politicii de Coeziune 2021-2027 au fost prezentate la Iași de miniștrii Investițiilor și Proiectelor Europene și al Muncii, alături de comisarii europeni pentru coeziune și reforme, respectiv pentru locuri de muncă și drepturi sociale. Aceștia din urmă, Elisa Ferreira și Nicolas Schmit, vizitează, zilele acestea județele Iași și Vaslui pentru a vedea rezultatele unor proiecte finanțate din fonduri europene în Regiunea Nord-Est.

Evenimentul de lansare a celor opt programe naționale menite să aducă investiții pentru ocuparea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate și servicii sociale s-a desfășurat la Palatul Culturii, în fața unei audiențe numeroase.

Cei doi comisari, dar și cei doi miniștri, alături de primarul Iașului, președintele CJ și alte oficialități locale și din județele vecine au prezentat succint programele care însumează finanțări de 46 miliarde de euro. Subiectul autostrăzii A8 „a plutit în aer”, fiind atins și de ministrul Marcel Boloș, și de președintele Costel Alexe, ulterior și de comisarul pentru Politici de Coeziune.

Într-o scurtă conferință de presă, am întrebat-o pe Elisa Ferreira dacă politica de coeziune, menită să atenueze până la dispariție diferențele de dezvoltare între regiuni, poate fi ajustată în așa fel încât regiunile mai sărace să fie sprijinite mai mult să se dezvolte decât cele avansate. Răspunsul a fost că Bruxellesul nu intervine în politica de administrare a fondurilor europene acordate unui stat membru. Comisia Europeană nu va favoriza o regiune sau alta tocmai ca să nu rămână nimeni în urmă, dar politica sa de coeziune este menită să ajute regiuni și chiar state să ajungă din urmă țările dezvoltate, a spus Elisa Ferreira. Cu alte cuvinte, „Bruxellesul nu rezolvă probleme”, dar „Uniunea Europeană primește proprunerile din partea guvernelor și doar încadrează proiectele propuse conform principiilor sale” (liber schimb, liberă circulație etc.). „Guvernul este doar intermediarul în administrarea și gestionarea acestor fonduri”, a mai spus comisarul pentru politici de coeziune, arătând că există programe naționale și regionale.

Regiunea de Nord-Est figurează în programul politicii de coeziune expus la Palatul Culturii cu 1,75 miliarde de euro, din care 1,45 miliarde fonduri UE și 302,3 milioane cofinanțare națională. Banii sunt destinați creșterii competitivității IMM-urilor (peste 2000 de întreprinderi beneficiare), digitalizării atât pentru întreprinderi, cât și pentru instituții, creșterii eficienței energetice, a mobilității urbane, accesibilității regionale și a accesului la o infrastructură educațională modernă.

Ulterior, subiectul autostrăzii a revenit în discuțiile din cadrul unui dialog cu cetățenii, intitulat „Viitorul politicii de coeziune în Regiunea de Nord-Est”, la care au participat reprezentanți ai mediului academic, studenți, antreprenori și startup-uri, precum și reprezentanți ai societății civile și ai administrației publice. Reprezentanții asociațiilor Moldova Vrea Autostradă, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și Împreună pentru A8 au reclamat lipsa arterei de legătură cu Europa, dar și împărțirea inechitabilă a fondurilor pe regiuni. Comisarul pentru Politici de Coeziune a mers de această dată ceva mai departe și a răspuns că doar autostrada nu va rezolva toate problemele din regiune și că va fi nevoie, de exemplu, și de locuri de muncă bine plătite. Dorin Dobrincu, de la MDM, a dat apoi exemplul politicilor aplicate de Polonia și Italia, care au favorizat regiunile slab dezvoltate și a remarcat că cele opt regiuni din România nu au statut administrativ, ci mai degrabă statistic. La rândul ei, Elisa Ferreira a dat exemplul landurilor germane, puternice după multă vreme în care nu a existat descentralizare în Germania, în comparație cu statele foarte centralizate. „Ce respectăm noi sunt alegerile făcute de fiecare stat.” Cât privește România, când a fost semnat Acordul de parteneriat astă-toamnă la Alba-Iulia, cerința a fost ca statul membru să facă exact ceea ce spune că o să facă, a precizat comisarul. Ea a adăugat că baza alocărilor este în acord cu numărul de locuitori și cu nivelul de dezvoltare sau sărăcie al regiunilor.