Zdelcă de milioane, cu 6 semnături identice – Afacere încâlcită cu 1 ha într-o râvnită zonă a Iașului. Imobiliarul “Tolea”, prins la mijloc

luni, 08 aprilie 2024, 03:01
5 MIN
 Zdelcă de milioane, cu 6 semnături identice – Afacere încâlcită cu 1 ha într-o râvnită zonă a Iașului. Imobiliarul “Tolea”, prins la mijloc

Un hectar de teren în una din cele mai râvnite zone de expansiune imobiliară recentă din jurul Iașului se află în mijlocul unui încâlcit scandal ce durează de circa 8 ani, provocat de stufoasa birocrația a retrocedărilor. Cunoscutul dezvoltator imobiliat Cătălin Tudosă „Tolea”, a fost prins și el în acest iureș, după ce a cumpărat proprietatea pentru a se extinde imobiliar în zona din spatele Lidl Lunca Cetățuii, unde are deja câteva dintre cele mai mari blocuri din Iași. Cum s-a ajuns aici?

Pe parcursul mai multor procese, începând din 2016, o familie de ieșeni încearcă să-și păstreze terenul retrocedat în 1993. Este vorba de o suprafață de un hectar, aflată la marginea localității Horpaz spre Lunca Cetățuii. Însă, în 2016, urmașii Mariei Costandache, cea care a reușit să obțină retrocedarea terenului, s-au trezit că nu pot să împartă moștenirea: suprafața respectivă era deja pe numele altcuiva, cu număr cadastral cu tot.

Titlu de proprietate pe un nume, carte funciară pe alt nume

Investigațiile celor din familia Mariei Costandache au ajuns până la urmă în instanță, unde au fost deschise mai multe acțiuni până azi pentru contestarea cărții funciare care „a venit” peste terenul lor. Așa au aflat oamenii că mama lor ar fi semnat în 1995 un act de vânzare prin procură, prin care terenul a fost înstrăinat către fosta societate Agroind SA Ciurea, deținută la acel moment de răposatul inginer agronom Vișoianu, care a și dar numele viitorului cartier.

Însă actul pe care ni l-au arătat poartă doar semnătura Mariei Costandache – de fapt, șase semnături aproape identice ale ei. Femeia avea scutire la plata impozitului pe teren, dar după decesul ei urmașii și-au deschis roluri separate la Primăria Miroslava și până acum sunt la zi cu taxele. Nu e clar ce parcurs juridic a avut mai departe angajamentul sau promisiunea de vânzare. Cert este că hârtia respectivă reprezintă astăzi punctul de plecare al apărării părții adverse.

Agroind SA: 14 hectare în comuna vecină, Ciurea

La sfârșitul anului 1996, Agroind SA Ciurea obține o hotărâre a Comisiei Județene Iași de aplicare a Legii 18/1991 prin care sunt identificate terenurile care trec în proprietatea societății, aproximativ 13,7 hectare. Potrivit prevederilor unei hotărâri de guvern (834/1991), acestea sunt terenurile pe care societatea își desfășura activitatea la data înființării ei, adică în 1992. Toate se află pe raza comunei Ciurea, respectiv în localitățile Lunca Cetățuii, Piciorul Lupului și Dumbrava.

CITEȘTE ȘI: Programul de cadastrare gratuită merge încet ca melcul prin 23 de comune ieşene

Într-o întâmpinare depusă la instanța de judecată, cei de la Primăria Ciurea neagă orice implicare în decizia din 1996 a Comisiei Județene Iași. „Emiterea Hotărârii nr. 861/05.12.1996 nu s-a făcut la propunerea Comisiei locale Ciurea. SC Agroind SA nu a depus la Primăria Ciurea nicio cerere de constituire/ reconstituire a dreptului de proprietate conform art. 9 din Legea 18/1991”, arată cei de la Ciurea în întâmpinarea depusă la instanță. Agroind Ciurea nu s-ar încadra nici la articolul 28 din aceeași lege, pentru că societatea „nu face dovada că, în termen de un an de la data desființării cooperativei agricole de producție, a cumpărat în urma unei licitații publice suprafețele de teren din litigiu și nici că s-ar fi înființat în același termen pentru a-i fi aplicabile dispozițiile art. 28 din Legea 18/1991”, precizează administrația comunei Ciurea.

Hectarul în litigiu este foarte bine situat: la câțiva pași de Lidl Lunca Cetățuii, într-o zonă de mare interes imobiliar

După Agroind, potopul

De la începutul anilor 2000, patrimoniul societății își schimbă în câteva rânduri proprietarul, dat fiind că Agroind Ciurea merge tot mai prost: în 2005 cifra de afaceri este 0, iar în 2008 intră în ”dizolvare cu lichidare”. Potrivit lui Arcadie Cazacu, cel cu care familia Costandache se judecă, terenurile au trecut prin alte 3-4 societăți înainte ca o parte să ajungă la el.

Cert e că lichidatorul judiciar al Agroind Ciurea a cedat prin 2005 o parte (cca. două hectare) către Agrimarvas SRL, teren preluat ulterior de Arcadie Cazacu, la începutul anului 2015, și vândut mai departe lui Cătălin Petronel Tudosă, cunoscut investitor imobiliar din zonă. Doar că acesta din urmă nu poate să intre efectiv în stăpânirea terenului, care a devenit subiect de litigiu.

De altfel, cu câțiva ani în urmă, Arcadie Cazacu a încercat să împrejmuiască terenul, însă fără să reușească: familia Costandache și proprietarii terenului vecin, aflați în aceeași situație, au împiedicat lucrările de construire a unui gard, „bătălia de la Horpaz” ajungând la vremea respectivă în paginile ziarelor ieșene.

13 sau 80?

Pe parcursul schimbărilor proprietarilor, suprafața s-a modificat și ea, fiind adăugate sau diminuată cu alte bucăți de teren, simultan cu modificarea numărului cadastral.

Astăzi, terenul respectiv măsoară 1,35 ha și arată ca o insulă neconstruită în mijlocul caselor și blocurilor ridicate în ultimii ani în marginea satului Horpaz înspre Ciurea. Chiar și așa, în actele familiei Costandache, respectiv pe titlul de proprietate emis în 1993 terenul figurează în Tarlaua 80, în apropierea șoselei Iași-Lunca Cetățuii, pe când în documentele aflate la dosarul celeilalte tabere este menționată Tarlaua 13, care se află în cealaltă parte a comunei Miroslava, la Brătuleni.

Ca să fie totul și mai complicat, o tarla T13 este și în comuna Ciurea, chiar în Lunca Cetățuii, după cum atestă numărul topografic menționat în Fișa suprafețelor primite în proprietate de Agroind SA, semnată inclusiv de primarul de atunci, Ioan Tagarcea, și de secretarul comunei.
Dacă este o greșeală că T13 s-a „mutat” din Ciurea în Miroslava – caz în care comuna condusă azi de primarul Dan Niță ar avea două tarlale T13 –, nu a solicitat nimeni o rectificare a vreunui document. O eventuală suprapunere a planurilor parcelare se poate rezolva prin protocoale încheiate la nivelul conducerii celor două comune. În ceea ce îi privește, cei de la Primăria Miroslava spun că nu pot să intervină de la sine, câtă vreme e vorba de un litigiu.

Prin urmare, instanța este cea care are de făcut lumină în acest caz cu două titluri de proprietate aparent în contradicție. Pentru moment, procesele au ajuns în faza expertizelor pe teren.

Comentarii