Caută 
1 MIN
La şase luni distanţă, la Chişinău se produc noi alegeri având un caracter de importanţă majoră pentru destinul ţării. În noiembrie 2014, urnele au fost favorabile partidelor proeuropene, însă politicienii moldoveni nu au ştiut să valorifice acest "cec în alb" acordat de către electorat. A rezultat o nouă alianţă, slăbită prin neparticiparea Partidului Liberal, dar şi prin obiectivele destul de neclare pe care şi le propune guvernul Gaburici.
În acest context, alegerile locale din 14 iunie sunt foarte importante pentru a vedea încotro se îndreaptă Republica Moldova – spre Vest, aşa cum doreşte o parte semnificativă a populaţiei, preponderent din mediul urban, sau spre Est, aşa cum şi-ar dori o altă parte a populaţiei moldovene, preponderent din mediile rusofone din Nord sau Sud (Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia) ori din mediul rural.
În ceea ce priveşte bătălia pentru primăria capitalei ţării, indiciile conduc spre o victorie a actualului primar, Dorin Chirtoacă, votul în această privinţă având, în mod clar, un caracter geopolitic. Un sondaj realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA a relevat date extrem de promiţătoare pentru doi dintre candidaţii la funcţia de primar general al Chişinăului. Potrivit sondajului, dat publicităţii la finalul lunii mai, actualul primar, Dorin Chirtoacă, se bucură de cea mai mare încredere din partea locuitorilor capitalei. Astfel, la scrutinul din 14 iunie acesta s-ar clasa pe prima poziţie, cu 33,7% din voturi. Pe poziţia a doua s-ar clasa, cu 24,5%, Zinaida Greceanîi, candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, fost prim-ministru în perioada guvernării comuniste, asupra căreia planează suspiciuni de implicare în represiunea protestelor anticomuniste din 7 aprilie 2009. Celelalte poziţii ar fi ocupate de Platforma Populară Europeană din Moldova şi concurentul Oazu Nantoi, cu 5,1% din alegători şi candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Serafim Urechean, fost primar al capitatei.
Potrivit acestei cercetări, locuitorii Chişinăului ar avea de ales în turul doi al alegerilor locale între un primar pro-european şi unul filorus. Deşi au apărut voci care ar contesta sondajul, totuşi, în mare parte, datele reflectă preferinţele alegătorilor. Şansele actualului primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă, pe segmentul de dreapta al alegătorilor, sunt destul de mari. Deşi există o nemulţumire în societate pentru nerealizările sale în decurs de două mandate, totuşi acesta, dacă va miza pe un vot geopolitic, va avea mult de câştigat. Potrivit mai multor comentatori, dacă votul nu va fi unul geopolitic, Dorin Chirtoacă ar putea suferi o înfrângere dureroasă.
Jurnalistul Vitalie Cojocari are o părere interesantă despre votul din 14 iunie: "alegerile locale din Moldova sunt o ciudăţenie tipic moldovenească. În loc să se discute despre drumurile proaste, despre lipsa infrastructurii de orice fel, despre grădiniţele mult prea puţine, despre funcţionari publici care nu-şi fac treaba decât după ce sunt plătiţi suplimentar de cetăţean, despre termoficarea proastă şi multe alte milioane de probleme de care se lovesc cetăţenii zi de zi, cum credeţi, despre ce vorbim? Despre geopolitică. Numai geopolitică. Candidatul cutare este bun pentru că este pro-român. Ba nu, candidatul acesta este bun că a făcut o poză cu Putin. O să iau ca exemplu Bucureştiul, unde am trăit pe viu mai multe campanii electorale locale. Aici se aleg şi primarii de sector. Am observat că se discută şi se dezbat în special problemele urbei. Politica, dar mai ales geopolitica, sunt pe planul doi. Sunt de 10 ani în Bucureşti. Şi pot spune că în aceşti zece ani oraşul s-a schimbat la faţă.
Arată mult mai bine, chiar dacă are loc de crescut şi de crescut. Poate asta este problema Chişinăului: în loc să se discute politica administraţiei locale, se discută doar geopolitică. Ce legătură are Moscova sau Bucureştiul cu “rutierele” scârboase din Chişinău? Ce relaţie există între lipsa de marcaje rutiere de pe străzile Chişinăului şi orientarea politică a primarului? Cum poate schimba Moscova sau Bucureştiul aspectul clădirilor istorice lăsate în paragină în Chişinău?"
Pentru fotoliul de primar în oraşul Bălţi, al doilea oraş al ţării, lucrurile s-au complicat în ultima vreme printr-o propunere cu totul nepotrivită într-o ţară care aspiră la integrarea în marea familie a statelor europene democratice: consiliul municipal Bălţi a decis, în cadrul unei şedinţe extraordinare, cu votul majorităţii comuniste, organizarea unui referendum local consultativ, ce ar urma să se desfăşoare pe 1 noiembrie 2015, „privind extinderea autonomiei locale”. Locuitorii acestui oraş vor trebui să răspundă „da” sau „nu” la întrebarea: „Sunteţi de acord cu extinderea atribuţiilor autonomiei locale a municipiului Bălţi în componenţa R. Moldova?” Iniţiativa, catalogată de multă lume drept o nouă tendinţă de separatism, este explicată de cei de la Bălţi prin abordarea discriminatorie a Chişinăului faţă de acest municipiu, care ar aloca impozite prea mari în bugetul statului, iar ulterior solicitările de fonduri le-ar fi refuzate. Premierul Chiril Gaburici a agreat o astfel de iniţiativă: „Oamenii pot să facă ce vor”; „Cred că se respectă legislaţia. Haideţi să vedem cum va merge această iniţiativă!”, după care a revenit cu un mesaj prin care a anunţat că a dispus Cancelariei de Stat ca, prin Oficiul Teritorial Bălţi, să conteste în instanţă decizia Consiliului Municipal Bălţi. Premierul a mai menţionat că acest fapt „este o confirmare că, în Moldova, nu mai poate fi tergiversată implementarea reformei administrativ-teritoriale, care ar oferi soluţii mai multor probleme, dar, în primul rând, celor legate de autonomia lărgită şi independenţa financiară”. Reforma administrativ-teritorială este cerută cu insistenţă de administraţiile publice locale şi recomandată repetat de Uniunea Europeană, dar tergiversată de elita politică de la Chişinău.
Reacţia Guvernului, din care reiese că Bălţiul ar avea, totuşi, motive să ceară o autonomie financiară, este împărtăşită şi de expertul în politologie Cornel Ciurea – "parţial, acest demers este îndreptăţit. Există un grad anumit de nemulţumire la Bălţi, împărtăşit nu doar de consilierii comunişti, dar şi de reprezentanţii altor partide vizavi de lipsa dorinţei Chişinăului de a discuta problemele Bălţilor, în primul rând, cele financiare. Consilierii din Bălţi se simt nedreptăţiţi, deoarece, potrivit calculelor, impozitele sunt percepute inadecvat. În ultimii doi ani, din cauza crizelor politice sau a altor crize, Chişinăul n-a prea avut posibilitatea să continue dialogul iniţiat în 2012”. Reacţia liderilor partidelor politice din coaliţia de guvernare a fost una categorică. Aceştia i-au învinuit pe consilierii de la Bălţi de iniţiative separatiste şi de acţiuni în interesul altor state. Astfel, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a cerut instituţiilor statuli să se implice „pentru a apăra interesele ţării”, iar unul dintre liderii PLDM, Valeriu Streleţ, i-a învinuit pe consilierii de la Bălţi că „fac o agendă politică a unor state străine”. Amintim că, potrivit legislaţiei R. Moldova, un referendum local poate fi anunţat şi desfăşurat doar de către autorităţile centrale. Dacă nu va fi anulat de către instanţele de judecată, locuitorii din Bălţi ar urma, în cadrul plebiscitului, să răspundă la întrebarea dacă sunt de acord cu extinderea atribuţiilor autonomiei locale a municipiului Bălţi în componenţa Republicii Moldova.
În opinia expertului Dionis Cenuşă, atribuţia de a extinde sau de a schimba statutul unei unităţi administrativ-teritoriale aparţine Parlamentului. „Ceea ce avem la Bălţi este similar cu ce s-a întâmplat în Autonomia Găgăuză – un referendum pe subiecte de politică externă”. Şi acel referendum a fost invalidat de autorităţile centrale. „Este o nouă provocare împotriva ordinii statului. Asistăm la o nouă mostră cum din cauza slăbiciunii autorităţilor centrale, regiunile o iau razna”, a menţionat Cenuşă. Potrivit lui, „prin asemenea mişcări de separatism se încearcă de a captura administraţii publice locale de către unele partide”. Dionis Cenuşă crede că organele de forţă trebuie să se autosesizeze şi să curme din start această tentativă de separatism.
După cum se observă, scena alegerilor locale din Republica Moldova cunoaşte o agitaţie crescândă, oamenii din ţara cuprinsă între Prut şi Nistru punându-şi o legitimă întrebare – cum se va schimba viaţa lor de zi cu zi, în bine, în rău, după 14 iunie 2015? Un ultim exemplu din zonă ar putea să ne dea răspunsul – în comuna Selemet, din apropiere de Cimişlia, doamna Tatiana Bădan candidează pentru a treia oară la fotoliul de primar. Marile schimbări pozitive din localitate se datorează, în cea mai mare măsură, energicei şi neobositei doamne primar. Aşadar, omul sfinţeşte locul, după cum spun românii. Şi un ultim amănunt, dar foarte important – doamna primar nu este afiliată niciunui partid politic.
Gelu Iutiş este lector universitar doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“
