Azi românii au dreptul la ultima ţigară

* Poporul va ajunge la un punct de cotitură: intră în vigoare legea antifumat, care va afecta fumători şi nefumători, deopotrivă: primii nu vor mai putea fuma în spaţii publice închise, iar ultimii vor simţi bucuria răutăcioasă că primii nu mai pot fuma nici măcar în localurile de fumători, în care nefumătorii oricum nu călcau. În ce categorie vă aflaţi şi cum vă afectează legea antifumat? Un test:

1) De pe 17 martie nu se va mai fuma în spaţiile care au:

a) Podea, tavan şi cel puţin doi pereţi / b) Tejghea, bar şi mese pe cel puţin doi pereţi / c) Tavan, perete şi cel puţin două podele.

2) Daţi exemple de spaţii publice închise:

a) Spaţiul Schengen, închis pentru noi / b) Spaţiul virtual, când pică legătura la Internet / c) Spaţiul, ultima frontieră, ca în Star Trek.

3) Daţi exemple de locuri în care se mai poate fuma:

a) La cumătrul, la ţară, în vie / b) La benzinărie, când fac plinul: e acoperiş, nu-s doi pereţi / c) La mare, sub apă, că nu mă vede nimeni.

4) De ce s-a dat legea antifumat?

a) Să-i apere pe nefumători de fum / b) Să abată atenţia românilor de la lipsa unei legi antifurat / c) 2016 este an electoral şi e nevoie de bani din noi amenzi.

5) Cine mai poate fuma în, de exemplu, avion?

a) Pilotul, dacă e nervos că s-au oprit motoarele / b) Pasagerul suspect cu brâu gros şi declanşator în mână / c) Pilotul automat şi stewardesele automate.

* Se spune că unde-i lege nu-i tocmeală, vorbă valabilă şi pentru legea antifumat, aşa că, indiferent de litera încercuită, contează litera (şi spiritul) legii, care e dură, dar e lege, dura lex, sed lex. Prin urmare, cel mai important e să nu vă prindă!

* Firea e păcătoasă (aici ne referim la firea omenească, nu la Gabriela Firea de la PSD), iar omul e mai dispus să închidă ochii la propriile greşeli decât la ale altora: suntem fumători, însă ne deranjează fumul celor din jur, deci legea antifumat ne convine, pe de-o parte, fiindcă de-acum încolo, la restaurant, nu vom mai încerca să ghicim dacă în farfurie e fasole făcăluită cu afumătură sau îngheţată cu aromă de fum. Pe de altă parte, după masă mergem la fumat, intrăm în tabăra adversă. Bine că se reglementează treaba cu fumatul şi rău că se reglementează orbeşte, ca pe la noi. Acest "ca pe la noi" dă şi speranţe patronilor de localuri: vine vara, cu terase şi fum de grătare, iar legile se mai uită; până la toamnă e vreme pentru mici modificări, pe partea spaţiilor pentru fumători din localuri ori locuri de muncă. Oferim şi noi câteva idei în sensul ăsta:

* Bucătăria restaurantului. Acolo e cuptor, se găteşte, oricum se face fum. Clienţii pot fuma la gura cuptorului; după doar trei ţigări hainele le vor mirosi a prăjeală şi vor fi stropite cu sos, deci vor renunţa.

* Pe acoperişul localului. Mai ales dacă e un acoperiş în pantă mare, cu ţiglă sau tablă alunecoasă. Clienţii urcă pe scară până sus, unde se ţin de horn; după doar trei ţigări hainele le vor fi decorate de ciori şi guguştiuci, deci vor renunţa.

* Afumătoarea. În restaurantele care oferă mezeluri afumate de casă, produse în bucătăria proprie după o reţetă tradiţională. Oricum e fum. După trei ţigări clienţii vor mirosi a pastramă, iar pastrama va mirosi a scrumieră, deci vor renunţa, mai ales proprietarii.

* Parcarea localului. Orice patron de local poate cumpăra un microbuz vechi de la dezmembrări, să-l lase în parcare ca loc pentru fumat. Merge, dar cu condiţia să nu fie trecut în acte ca maşină de serviciu, că în aia fumatul e interzis.

* Oriunde. Dacă ţinem noi minte bine, legea se referă la prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, aşadar ţigările care nu au tutun pot fi fumate oriunde, legal. Adică alea din mătase de porumb, frunze de nuc etc.