Banii de la minister pentru universităţile ieşene se văd tot prin ceaţă

Una dintre cele mai importante modificări ale Legii Educaţiei Naţionale, adusă de Ordonanţa de Urgenţă 117/2013, publicată în Monitorul Oficial la sfârşitul anului, pe 30 decembrie, priveşte finanţarea învăţământului superior. Cei doi miniştri, Remus Pricopie de la Educaţie, şi Mihnea Costoiu, ministrul delegat pe învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, au explicat într-o conferinţă de presă care a precedat publicarea OUG că se va reveni la vechile criterii de finanţare de dinainte de 2011. Universităţile din Iaşi nu ştiu însă cu exactitate care vor fi aceste criterii, deşi cifrele privind rezultatele cercetării ştiinţifice ar trebui să fie raportate încă de la data de 6 ianuarie. „Criteriile mari stabilite pentru această finanţare vor fi cele practicate la nivel european“, crede prof.dr. Vasile Vîntu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu“ de la Brad“ (USAMV). „Va fi vorba de predare, de ieşiri-intrări de studenţi, iar cercetarea cred că va juca un rol important. De aici apar diferenţieri, şi ceea ce este important este ca elemente specifice fiecărui domeniu de activitate să fie luate în calcul, pentru că nu putem compara artele cu ingineria. Cred că cercetarea va fi cea care va face diferenţa, dar nu ştim care vor fi criteriile sau variabilele; dar va fi bine atâta timp cât va exista consultare pe această tema şi va ieşi un document“, a completat acesta.

Ultima clasificare s-a făcut pe sub masă

Conducerile instituţiilor de învăţământ superior din Iaşi au apreciat şi în 2011 nevoia şi importanţa unei clasificări care să răsplătească universităţile mai performante. Însă, atunci, criteriile pe baza cărora au fost raportate datele către minister au fost eliberate la câteva luni după ce aceştia au depus deja toate datele. Nu s-au cunoscut indicatorii pe baza cărora va fi făcută clasificarea decât atunci când a fost făcută, iar evaluarea instituţională care trebuia să fie realizată de către organismul european, Asociaţia Universităţilor Europene (EUA), s-a dovedit, după ce procesul a fost încheiat, că a avut doar rol consultativ. Aceştia nu erau o instituţie de ranking pentru a putea întocmi acel clasament, deşi Legea Educaţiei prevedea că o clasificare a universităţilor va fi făcut doar de către un organism independent european. Prin urmare, conducerile universităţilor din Iaşi afirmă că o clasificare şi, implicit, o finanţare după legea din 2011 ar fi fost una care să fie agreată de către ei mai presus decât criteriile existente înainte, însă ea nu s-a respectat niciodată.

Astărăstoae: „Vrem autonomie reală, nu pomană de la stat“

Prof.dr. Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, a explicat că vechile criterii care nu s-au mai pus în practică ale Legii 1/2011 erau bune tocmai pentru că se aliniau cu cele din Uniunea Europeană. „Cel puţin, în sistemul anterior, dacă nu s-a aplicat în practică pentru că… nu s-a aplicat, existau totuşi câteva criterii stimulative şi care erau comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Din câte am înţeles, existau discuţii că se vor elabora alte criterii doar pentru acest an, însă cele vechi favorizează universităţile mari, fie că sunt comprehensive sau tehnice, şi le defavorizează pe cele mai mici. Noi ne descurcăm însă. Dacă ne-ar da autonomie reală, nici nu am mai avea nevoie de pomană de la stat“, a explicat prof.dr. Vasile Astărăstoae.

Criterii de calitate neclare

Însă această nouă finanţare nu are o formă definită nici măcar în ochii celor de la minister. În conferinţa de presă care a precedat publicarea OUG 117/2013, cei doi miniştri au precizat că, printre criteriile vechi, în viziunea lor „recunoscute şi apreciate de către toţi până în 2011“, se vor regăsi şi unele cantitative, numărul studenţilor, al cadrelor didactice, al funcţiilor didactice, al resursele universităţilor. Însă nu a fost explicat cum va arata componenta cea mai importantă, care va privi cercetarea, în noul plan al finanţării. „Prima oară ni se vor comunica datele cu privire la studenţi, cadre didactice, ce fel de cadre didactice, care sunt perfect cuantificabile. Pe de altă parte, aceste date le vom verifica cu structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, prin Consiliul Naţional al Cercetării, de unde vom putea să verificăm faptul că o universitate are un număr de contracte de cercetare, ce sume sunt aferente lor, dacă sunt articole publicate în anumite baze de date“, a explicat ministrul Mihnea Costoiu la conferinţa de presă.

Încă există sechelele încurcăturii cu clasificarea din 2011

La Iaşi însă există în continuare sechele ale felului în care a fost făcută finanţarea după publicarea noii legi. Atunci, celor trei categorii existente de clasificare (universitate de cercetare avansată şi educaţie; de educaţie şi cercetare ştiinţifică; instituţii centrate pe educaţie) trebuiau să le revină drepturi şi finanţare personalizată. Cele din categoria cercetare avansată şi educaţie trebuiau să primească mai mulţi bani, în timp ce restul să primească în continuare finanţare mai redusă şi să nu poată organiza doctorate. Într-un final, bugetul a părut că s-a micşorat când universităţile de cercetare avansată şi educaţie au primit aceeaşi bani ca în fiecare an, iar din categoriile inferioare au primit mai puţin decât atunci. Iar dreptul de a organiza doctorate, care trebuia să fie doar celor din prima categorie, a devenit unul valabil şi pentru universităţile de pe trepte inferioare, dar care aveau programe de studii ierarhizate printre cele mai bune la nivelul ţării. Pornind de la ceea ce s-a întâmplat în 2011, conducerile universităţilor îşi justifică neîncrederea pe lipsa transparenţei din trecut. „Până nu vedem ce se va întâmpla nu putem să ştim cu certitudine. Înainte era un criteriu care prevedea că 30% dintre criteriile de calitate se axează pe cercetare. Vom vedea. Există o metodologie care ne-a fost înaintată în fază de proiect anul trecut, dar până când nu vom vedea efectiv nişte decizii ferme nu ştim cum se vor derula lucrurile“, a explicat prof.dr. Neculai Seghedin, prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“. Reamintim că UMF deja a anunţat că va ataca ordonanţa în contencios administrativ pentru articolul 206, alineatul al doilea, care prevede că „din taxele de la studenţii şi cursanţii străini, încasate de instituţiile de învăţământ superior de stat, se virează la Ministerul Educaţiei Naţionale un cuantum de 5% din încasările din valută“.