Biscuim?

Anume, după răspunsuri reprezentând supunerea la comenzi de tipul „Încălecaţi! – încălecăm!", „Descălecaţi! – descălecăm!", domnitorul ar fi descoperit într-o tufă un pacheţel pe al cărui ambalaj a descifrat, nedumirit, numele conţinutului, pe care l-ar fi comunicat celor de faţă: „Biscuiţi, oştenii mei!". Enunţul a fost luat drept o comandă, căreia i s-a răspuns reglementar: „Biscuim, Măria Ta!". Lăsând la o parte… subtilitatea înscenării, reţinem fenomenul pe care lingviştii îl pot numi identitatea finalei formei de imperativ, persoana a doua plural (-ţi), cu aceea a pluralului unor substantive.

► O consonanţă epicureică. Reflectând atracţia amintită, dar cu respectarea sistemului limbii, de la friptură s-a creat, de exemplu, în registru ludic, verbul (a) fripturi: „După ce am fripturit bine, a început spectacolul" (/tituscapilnean.ro/); „Am pornit cu gând să găsim vreun loc să ne fripturim" (/vinator.ro/); iată şi un participiu: „În rest, vă dorim spor la fripturit" (/nutripedia.ro/). Dar, dincolo de sensul „a mânca friptură", în acelaşi registru al vorbirii, verbul poate numi şi „acţiunea de a prepara fripturi", după cum dovedeşte prezenţa acestuia în suita din aceeaşi arie denominativă (este vorba despre un recent convertit la arta gătitului): „Acum mi-am revenit: fripturesc, brutăresc, prăjituresc la orice oră din noapte" (/forum.culinar.ro/). Fireşte, creaţia se înscrie în tonalitatea prestigioasă a evocării respectivului fel de mâncare; să ne amintim doar zicătoarea (moralizatoare!) „Laudă-mă, gură, că ţi-oi da friptură!" (oarecum din aceeaşi direcţie vine şi fripturismul!). Nu par să existe creaţii comparabile de la fiertură, tocătură, umplutură sau de la alte nume generaliste de feluri de bucate. Un compromis (dar este vorba despre un produs finit particular): îndemnul „Să mămăligim bine!" deplânge deficienţe din domeniul managementului agricol (/ziare.com/) şi în acest caz putem constata racordarea la un anumit prestigiu sociocultural al mămăligii!

► De la crenvurst (crenvurşt). Unii suferă de neajungerea verbelor, în special în publicitate, pentru momeală (mai ales că modelul există). Nu ne putem împotrivi inovaţiei, dar etica parcă nu ar trebui suveran ignorată. Mai întâi, semnalăm avântul publicitar: „Hai să crenvurştim!". Nu, nu vă îndemn, căci există serioase avertismente: „Crenvurştii sunt printre cele mai periculoase produse procesate din carne, punându-vă serios viaţa în pericol… Crenvurştii sunt făcuţi din resturi de carne, slănină, sorici, tendoane şi tocătura din tendoane, carne dezosată mecanic" (/observator.tv/).

► De la bomboane. Atunci, „Hai să bombonim împreună!", dar, culmea, pentru unii se poate produce o „ciocnire" fonetică; de exemplu, pentru un nemulţumit social: „Parteneriatul sună bine… dar să fim serioşi, vom promite marea cu sarea… Să bombonim (= bombănim) toată ziua e uşor, fraţilor…" (/forum.egaming.ro/). Avertismente, în legătură cu bombonitul (cel dulce): „Iată care alimente fac rău dinţilor: bomboanele, caramelele, dulciurile" (/clickpentrufemei.ro/); „Bomboanele de pom sunt printre cele mai dăunătoare, producătorii investind mai mult în ambalajul colorat decât în ingredient de calitate. Practic, ele conţin cantităţi uriaşe de zahăr şi aditivi alimentari" (/9am.ro/).

► De la bere. Limbajul familiar nu rămâne nici el de… carusel: „Baza in tine ramane, hai sa ne beruim… Sa fie bere pentru toti!" (/roportal.ro/). Recolta de atestări este încă slabă, dar campania agresivă în favoarea virtuţilor berii (singura băutură alcoolică acceptată legal în publicitate) poate face minuni!

► Proteste. „Hai să ne bombonim, să ne beruim şi alte idioţenii pe care publicul larg le asimilează de la tv!" (/da-dk.facebook.com/). Iar în ceea ce priveşte publicitatea pentru crenvurşti şi bomboane, „actanţii" şi ţintele-victime sunt copiii, ale căror indecizii denominative, graţioase, sunt stângaci mimate şi iresponsabil exploatate!

► Ce mai răstoarnă carul mare? ▼ Cât ar fi peste 7?: „Până la 29 august peste 5627 de români din străinătate s-au înscris în registrul electoral" (pe „burtieră", la Realtv, 7.09; nu am reţinut exact cifra; am reluat doar tipul de formulare). Fireşte, peste merge la cifre „rotunde" (vezi, mai încoace, „peste 7500"), compatibil cu „circa 8000 de români din diaspora". ▼ Aceeaşi prepoziţie: „O femeie s-a trezit cu mascaţii peste ea" (Romtv, 7.09: „Descinderi greşite ale mascaţilor"). ▼ „Alt" inutil: „Poliţiştii vor să afle dacă la volan se afla proprietarul, sau dacă acesta împrumutase maşina unui alt prieten" (Romtv, 7.09; nicio referire la amiciţii!). ▼ Incompatibilitate sfidată: „Furtunile au omorât un consilier local PNL din localitatea B., judeţul Cluj" (/romaniatv.net/). Păi, se poate? 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi