Cadouri otrăvite

Cea mai mare parte a datornicilor la bănci trăieşte de câteva zile cu o imensă iluzie: statul le va plăti jumătate din rată. Premierul Victor Ponta a fost confuz în anunţ, probabil deliberat, pentru a crea în minţile unor oameni disperaţi cele mai neverosimile aşteptări: că investiţiile în plasma, maşina de spălat, luate printr-un credit cu buletinul, sunt acum protejate de un guvern generos. Fabrica de iluzii, „schema de ajutor”, a USL se dezumflă la calcule concrete. Băncile sau statul nu iartă de datorii pe nimeni. Se amână doar plata lor cu doi ani, după care intervin deduceri modice din venituri salariale modeste. Oricum ar lua-o, economiştii nu văd decât o scădere în medie de 15%, maxim 25% din rata lunară. Pentru câţi beneficiari? Nu aproape un milion, desigur. Băncile vor şti exact abia după ce se apucă de numărat. Cu alte cuvinte, efectul electoral al măsurii pe care mizează Guvernul nu va avea nici proporţiile sociale, nici impactul scontat asupra datoriei individuale. Iureşul prezumtiv de voturi într-un an electoral mai trebuie să aştepte.

Mulţi analişti cred că intenţia declarată a guvernului, de creştere a apetitului pentru consum intern, este cusută cu aţă albă. Să-ţi propui relansarea consumului prin intermediul celor mai săraci (sau cei mai inconştienţi, luaţi-o cum vreţi) dintre români, ar fi culmea cinismului. Îngrijorarea reală nu pare a fi pentru impulsionarea consumului, – el este din start anulat de creşterea anunţată a preţului la combustibili şi putea fi încurajat mult mai eficient prin scăderea CAS ori a TVA -, ci de acumularea creditelor neperformate în sistemul bancar, fapt ce situează România pe primul loc în Europa, înaintea Greciei. Avem, putem spune, schiţa unui bailout al băncilor, mascată cu grijă în ajutor oferit de guvernul român. Din partea noastră, ne dorim, în fiecare an, la tot pasul, miracole economice, să ajungă România cu ajutorul „schemei de ajutor” guvernamental un tigru al Europei la indicatori, consum, creştere, solvabilitatea băncilor. Dar poveştile frumoase în economie nu vin în urma intenţiilor generoase. Nu poţi să ai şi voturi de la sute de mii datornici, o creştere a consumului, dar şi salvarea băncilor, fără să plătească altcineva şi fără să dai peste cap toată filosofia economiei de piaţă: cine greşeşte şi face erori trebuie să le şi suporte.

Intervenţia guvernului introduce distorsiuni în comportamentul economic sănătos. Spre deosebire de comunism, unul dintre plusurile culturale ale capitalismului este că furnizează lecţii despre asumarea riscurilor, evaluarea şi învăţarea din greşeli. Lecţia socială este că o mulţime de contribuabili, consumatori individuali să ia cele mai raţionale decizii cu putinţă, încât, pe ansamblu, să nu ducă economia spre derapaje, prin comportamente iresponsabile, cum a devenit sportul neachitării datoriilor. Cu cât mai mulţi indivizi educaţi economic, maturi şi deplini responsabili există într-o societate, cu atât posibilitatea de derapaj la nivel macro este mai scăzută. Or, guvernul Ponta, prin ajutorul oferit celor care au luat credit doar cu buletinul, lipseşte societatea de înţelepţire şi prevedere. Îi transmite celui care a luat credite fără judecată, în urma unui impuls consumerist, că are dreptate, că poate să-şi continue visul pe banii din taxele plătite de alţii. Este un efect descurajant, dicriminatoriu şi debusolant asupra celor buni platnici. Cine câştigă? Cei leneşi, iresponsabili şi, s-o spunem drept, lipsiţi de inteligenţă. Cine pierde? Categoria datornicilor responsabili, corecţi, muncitori şi întreprinzători, cei care ştiu să-şi evalueze corect riscurile. După ce s-au spetit să-şi plăteasă datoriile, acum statul îi obligă să le achite şi ale celor din prima categorie.

Problema este că oricâtă poleială social democrată ar împacheta ajutorul guvernului, nu vorbim nicidecum de social-democraţie. Un credit la bancă nu ţine de fatalitatea celor cu dezabilităţi, bolnavi, pentru care societatea este chemată să-şi acorde sprijinul. Creditul ţine de comportamentul consumerist, de liberul arbitru, de nevoia de a satisface imediat, rapid, o dorinţă, fără a mai avea răbdarea (şi capacitatea) economisirii. Lor, celor care nu au, dar care vor să aibă şi încă repede, doar cu un credit, un buletin şi un job prost plătit, guvernul le face un cadou otrăvit, după ce au chiulit de la o lecţie esenţială. Un credit la bancă nu înlocuieşte munca, nici educaţia ori efortul suplimentar considerabil pentru a obţine un job calificat şi mai bine plătit.