CarnaValuri

Ei bine, de data asta am prins bună parte din Mainz bleibt Mainz („Mainz rămâne Mainz”, ZDF, 05.02.16) şi toată sesiunea festivă din „lunea trandafirilor” (Rosenmontag) de la Köln (Karneval in Köln, ARD, 08.02.16). O seară de genul acesta se compune dintr-un mixaj clasic între muzică antrenantă (îndeobşte sunt preferate formaţiile locale care, la o adică, mai şi cântă în dialect – precum Bläck Fööss din Köln) şi speech-urile unor cabaretişti locali binecunoscuţi, speech-uri evident bine garnisite cu poante de tot felul, de la cele satirice cu ţintă politică (una din ideea de bază a carnavalului încă de pe vremuri e libertatea de-a-şi bate joc măcar odată pe an de „stăpâni”/ de „stăpânire”!) până la cele cu tentă domestico-sexuală, să zicem, totul fiind moderat de – dacă am reţinut bine – preşedintele şesiunii. În cele ce urmează – câteva din poantele, zic eu, faine şi demne de reţinut respectiv de dat mai departe…

La „Mainz rămâne Mainz”, primul cabaretist pe care l-am prins a fost Guddi Gutenberg (alias Hans Peter Betz). Din poantele şi ghimpii săi am reţinut aşa: că l-a asemuit pe Horst Seehofer (da, ăla de s-a văzut recent cu Putin, adică şeful CSU şi premierul Bavariei) cu Donald Trump (da, ăla de ţi s-ar părea că, punându-i alături, George W. Bush ar ieşi pe post de intelectual rafinat!); că dacă toţi cei care şi-au exprimat respectul pentru Helmut Schmidt după decesul său în noiembrie ar fi votat cu el pe când era cancelar, Germania ar fi fost cruţată de ceva ani cu celălalt cancelar Helmut, urmaşul său Kohl; că, apropo de Pegida: dac-ar sta nemţii şi s-ar gândi niţel cine face parte din povestea de la Viflaim – un arab, un evreu, un negru de negru etc. – şi dacă toţi alde ăştia n-ar avea voie să intre în Germania ori ar trebui s-o părăsească, cine-ar mai rămâne din/în poveste? Boii şi măgarii!

La fiecare poantă mai cu moţ, moderatorul face semn orchestrei să bage o subliniere muzicală, iar sala intonează voioasă exclamaţia clasică de pe la Mainz: „Ui, ui, ui, ui, ui, ui, ui! Au, au, au, au, au!”

Lui i-a urmat Bio-Profu’ (Bio-Lehrer-ul Detlev Schönauer). Care prof a reinterpretat povestea Facebook: Nu, doamnelor şi domnilor, nu-i adevărat că FB tâmpeşte! Ce-i drept, pe mulţi îi ajută în a-şi face cunoscută tâmpenia! Apoi a demonstrat matematic că dacă Uli Hoeness, şeful evazionist momentan puşcăriaş de la Bayern München, care a primit 3 ani jumate pentru o evaziune de 18 milioane de euro, scapă după 18 luni de puşcărie, înseamnă că pentru o evaziune de 50 de mii scapi după doar o zi de puşcărie! Cea mai fină poantă mi s-a părut însă una în chestiunea Volkswagen, anume anunţul cum că VW va scoate în mai un nou model pe piaţă: Golf-ul Sorry!

Ultima poantă de la Mainz am reţinut-o de la Paznicul de Noapte (Nachtwächter-ul Adi Guckelsberger) cum c-au fost trimise ca ajutoare 200.000 de perechi de încălţări grecilor – toate au venit înapoi: erau încălţări de lucru!

Carnavalul de Köln a stat sub mottoul Mer stelle alles op de Kopp (răsturnăm totul cu susu-n jos). De la Guido Cantz am aflat că soţul primăriţei de la Köln este australian, ceea ce ar fi bine, pentru că, nu-i aşa, cangurul s-ar potrivi de minune metropolei de pe Rin, de vreme ce Köln-ul ar tot face salturi mari cu punga goală! Că viaţa sexuală a multora, aşa cum a aflat el de la o femeie mucalită mai în vârstă, s-ar putea asemui cu o cola: întâi ar fi fost dulce, apoi light, apoi zero! Că sugestia primăriţei Reker (după noaptea revelionului de la Köln) de-a păstra un braţ distanţă de ceilalţi ar fi cam dificil de urmat, nu de alta, dar n-ar mai permite să te legeni în grup (schunkeln) cum tot vedem nemţii veseli c-o fac (pe la carnaval, Oktoberfest etc.), ci doar să mai dansezi sirtaki!… Care Guido Cantz a şi-a încheiat spiciul cu un citat din Coran: „Merită să ajungă-n rai cel ce-i face pe prietenii săi să râdă.”

Moment în care-i loc de-un intermezzo: fain, mi-am zis, dar apoi am căzut pe gânduri. Păi, are, deci, şanse la paradis şi luptătorul ISIS care are prieteni pe care-i face să râdă (atunci când nu decapitează vreun „necredincios” ori violează vreo femeie)? Ce ţi şi cu-nţelepciunile astea, nu? Aşa că merge brici aici aforismul meu ultimativ despre aforisme: Orice aforism bun este pe jumătate sută la sută adevărat!

În fine, închei cu Bernd Stelter care a ţinut să reamintească oamenilor cuvântul anului 2015 în Germania care a fost, evident, Flüchtlinge (refugiaţi), ca să puncteze apoi cu o inversiune: iar cuvântul anului 2015 între refugiaţi? Deutschland, desigur! I-a mai luat în tărbacă pe slovaci, pe polonezi, pe britanici, pe unguri (prin Orbanu’ lor) – iaca, tot îi bine că într-o Europă băgată până-n gât în… probleme, măcar că România nu face şi ea aiurea valuri!

Michael Astner este poet, traducător şi publicist