Cine să facă mai uşor dispărute 27 milioane euro, dacă nu romii de la Zanea?

Anchetatorii de la Crimă Organizată investighează o grupare care ar fi produs statului un prejudiciu uriaş, de 27 de milioane de euro, printre suspecţi aflându-se şi etnici din comuna ieşeană. Ieri, încă de la primele ore ale dimineţii, „mascaţii“ au descins în domiciliile mai multor persoane din Ciurea. Descinderi au avut loc, concomitent, şi în municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov, una dintre instituţiile vizate fiind şi Ministerul Fondurilor Europene. Procurorii DIICOT investighează o grupare specializată în evaziune fiscală, spălare de bani, dar şi folosirea şi prezentarea de documente ori declaraţii false, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene.

De altfel, nu este pentru prima dată când ample anchete DIICOT ori DNA, pornite fie din Iaşi, din Bucureşti, din Cluj ori Timişoara, includ şi percheziţii la ţiganii din Zanea. Asta pentru că tot mai multe informaţii par a indica faptul că firmele fantomă create cu sutele de romii ieşeni sunt la mare căutare printre evazioniştii din toată ţara, în rândul cărora s-a dus deja „buhul“. Recent, un dosar al DNA a arătat că inclusiv o reţea deţinută de mai cunoscuţii Bercea Mondial şi Dan „Finuţu“, din Slatina, a folosit firme fantomă ale ţiganilor ieşeni.

Organizare piramidală

Potrivit anchetatorilor, reţeaua ar fi funcţionat în perioada 2010-2014, în zonele Bucureşti-Ilfov, dar şi în Moldova. Membrii acesteia ar fi fost organizaţi pe paliere piramidale, fiecare dintre aceştia având rol bine determinat. „Gruparea îşi desfăşura activitatea în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, prin înfiinţarea şi utilizarea de societăţi comerciale în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, societăţi care erau trecute pe numele unor persoane modeste material şi cu un nivel minim de educaţie, în special din zonele rurale din Moldova şi din Republica Moldova, manipulabile, dar controlate în fapt de către membri grupării, activităţi subscrise în special obţinerii de resurse financiare consistente din activităţi evazioniste, respectiv livrări fictive de bunuri şi servicii către societăţi comerciale controlate de diverse structuri infracţionale“, au precizat procurorii.

Tentativă de fraudă de 20 de milioane de euro din fonduri europene

Aceştia au mai aratat că, în ceea ce priveşte spălarea de bani, membrii grupării preluau diverse sume de bani de la aşa-zişii clienţi, – membri ai reţelei, în fapt -, pe care îi puneau însă ulterior la dispoziţia furnizorilor iniţiali. De asemenea, membrii grupării ar fi contractat şi mai multe credite bancare fără a mai vira sumele împrumutate. Referitor la obţinerea în mod fraudulos a unor fonduri europene, anchetatorii susţin că această infracţiune a rămas în faza tentativei, membrii grupării nereuşind să primească banii solicitaţi.

Infractorii ar fi avut la dispoziţie peste 100 de firme prin care comiteau infracţiunile menţionate. „Motivaţia reală a înfiinţării unui număr atât de mare de firme a constat atât în extinderea posibilităţilor de a desfăşura activităţi criminale în cât mai multe şi mai variate domenii, dar şi în crearea unui «hăţiş» juridic şi economic care să fie foarte greu de desluşit de către organele judiciare şi fiscale în cazul deconspirării activităţilor ilegale sau în cazul controalelor efectuate de către organele fiscale“, au mai spus procurorii. Aceştia au mai arătat că sunt suspiciuni şi cu privire la înfiinţarea unor firme de tip off-shore pentru a-şi derula activitatea infracţională. Pe lângă cele 27 de milioane de euro cât au calculat anchetatorii prejudiciu, aceştia au mai arătat că gruparea a încercat să primească fonduri europene de 20 de milioane de euro. Peste 100 de persoane ar fi implicate în această afacere, acestea fiind duse ieri la Bucureşti, la sediul DIICOT, pentru audieri.

Reţeta de produs milioane de euro pe bandă rulantă

Procurorii nu au oferit detalii despre modul de spoliere a bugetului în acest dosar. „Ziarul de Iaşi“ a dezvăluit însă recent care este cea mai folosită metodă de evaziune a acestor reţele. Un exemplu elocvent este cel al comerţului ilicit cu metale, comerţ în care adesea găsim firme ale romilor ieşeni. Membrii grupării cumpără, la cererea altor clienţi mari, aşa-numite „metale înalt aliate“ (oţeluri speciale foarte rezistente în condiţii deosebite de exploatare) din Italia, Olanda, Polonia şi Cehia. Mărfurile ajung adesea la valori de peste 10 milioane de euro. Firmele din reţea vând apoi aceste metale în România, în mod legal, cu TVA, unor firme mari din industria locală.

Printre clienţii reţelei s-a vorbit chiar, neoficial, de Alro Statina, controlat de oameni de afaceri ruşi, dar şi de Silcotub Zalău, Arcelor Mital Galaţi, Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte. Vânzarea fiind cu TVA, firmele din reţea trebuiau să returneze această taxă statului. Pentru a nu achita taxele, ce ajungeau la milioane de euro, firmele romilor înregistrează în contabilitate achiziţii fictive de mărfuri, în valoare foarte mare, de la mai multe firme fantomă (multe din Iaşi, se pare), achiziţii generatoare de TVA deductibilă de la stat. Prin aceste cumpărări fictive cu TVA deductibilă, care ar fi fost în valoare comparabilă cu vânzările legale de metale, gruparea infracţională era acum în situaţia de a cere returnare de TVA de la stat. Cum însă era şi datoare la stat cu TVA aferentă vânzărilor de metale, s-a putut face astfel compensarea taxei.

Ce se întâmpla însă cu stocul fictiv, dar uriaş de marfă achiziţionat în acte, pe care organele de control îl puteau oricând verifica? Pentru a-şi descărca stocul uriaş achiziţionat fictiv de la firme fantomă, membrii reţelei ar fi făcut livrări (tot fictive) către alte firme, unele din străinătate, controlate tot de ei, prin interpuşi. Cu cât vânzările fictive erau făcute prin mai multe firme fantomă, cu atât şansele ca reţeaua să fie descoperită scad.

Publicitate și alte recomandări video