Profesorul universitar Florin Mitu, şeful Clinicii de Recuperare Cardio­vasculară de la Spitalul de Recuperare din Iaşi, explică faptul că anevrismul de aortă, afecţiunea care a cauzat decesul lui Daniel Minciună, reprezintă o boală tratabilă chirurgical, însă numai în cazul în care este depistată precoce.

Dacă anevrismul este descoperit în urma unor controale periodice şi este operat înainte de a se rupe, există şanse de supravieţuire deoarece intervenţia se face „la rece“. În schimb, dacă ruptura se produce fără ca problema să fie diagnosticată anterior, şansele există doar dacă pacientul este deja internat într-un centru medical specializat şi se intervine pe loc în sala de operaţie.

„În acest caz, fiind vorba des­pre ruptură de aortă, şansele existau doar dacă pacientul era deja internat de urgenţă şi dacă putea să ajungă cât mai repede pe masa de operaţie. Probabil nu s-a ştiut de problemă, chiar dacă se putea pune diagnosticul atunci tot nu se putea face mare lucru din păcate“, a precizat prof. univ. dr. Florin Mitu.

Ast­fel, un prim pas în diagnosticarea precoce este efectuarea unei ecocardiografii, care reprezintă explorarea imagistică prin ultrasunete a inimii, prin care se observă dacă aorta este dilatată.

„Uneori nu se pot vedea toate segmentele aortei, dar sunt şi alte modificări indirecte care se pot observa, se pot calcula anumiţi parametrii, inclusiv se poate măsura aorta. Dacă sunt dimensiuni din ce în ce mai mari, creşte şi riscul de ruptură, iar intervenţia chirurgicală trebuie făcută înainte de a apărea astfel de modificări, de exemplu dacă dimensiunea aortei este de 45 de mm, se recomandă intervenţia chirurgicală“, a explicat şeful Clinicii de Recuperare Cardiovasculară.

Principalii factori de risc şi simptomele

Medicii recomandă ca orice persoană care are peste 40 de ani să facă un control cardiologic anual, deoarece există pa­cienţi care nu prezintă niciun simptom, însă pot suferi de anumite afecţiuni cardiace. Sute de astfel de cazuri au ajuns în atenţia medicilor din această unitate medicală, în special tineri care nu se ştiau cu vreo problemă de sănătate deoarece nu prezentau niciun simptom care să îi pună pe gânduri. Aici intervin principalii factori de risc, în primul rând fumatul, diabetul, colesterolul ridicat şi hipertensiunea arterială.

„Aceştia sunt cei patru factori de risc majori, apoi se adaugă ereditatea, sedentarismul, alimentaţia bogată în grăsimi, care în­treţin factorii majori şi pot să grăbească procesul arterosclerotic“, explică profesorul.

Manifestările în cazul anevrismului de aortă pot fi asemănătoare unui infarct de miocard, putând să apară şi o durere asociată, de obicei o durere cu iradiere posterioară, pacientul simţind durere în umăr sau între omoplaţi. Aceasta este şi diferenţa între durerea care precede un infarct şi care este de obicei localizată anterior, adică dureri în zona pieptului.

Pe lângă durere, o altă manifestare este lipsa de aer, palpitaţii, tahicardie, iar la examenul clinic efectuat la spital se observă sufluri la ascultaţia inimii, care sunt cauzate tocmai de această dilataţie sau faptul că tensiunea arterială este una foarte mică.