Caută 
1 MIN
Dacă Sturza al nostru ar renunţa tam-nesam la toate (confort, conturi, viaţă de nabab etc.) şi s-ar refugia undeva în munţi, să zicem, cultura ar avea şanse să se pricopsească şi cu stilul apocaliptic, între câte sunt atestate.
Nu l-am prea citit (nu fac pasiune pentru lecturile în derivă pe Facebook, unde au prins ai noştri a-şi da volubil cu părerea, chit că la microfon ori în stradă, când se întâmplă să-i auzi, te înfioară rudimentarismul lor – o foarte interesantă temă a prăpastiei dintre om şi efectele sale livreşti), dar, anul trecut, când umbla vorbă prin târg cum că, iaca-iaca, or să-l mai ungă o dată premier, am fost nevoit. Între câţi din establishment digitează pe Net, ăsta e mai cu sclipici: scrie repede şi destul de coerent, dovedind o imaginaţie din care, cu ceva perseverenţă (asta o spun pe bune), s-ar putea scoate câteva pagini interesante. Fostul premier are o predispoziţie nativă, probabil, spre scenariile fantastice, groteşti, poate derapa cu un aplomb larg. Anul trecut spunea, cu aerul ăsta, nişte prăpăstii pe care media de la noi, săracă în bună parte cu duhul, a pus botul cu lăcomie. Gură augustă să ai, că presă tabloidizată, scrisă de rudimentari, se găseşte. Ajunge şi o minimă notorietate, ca să faci valuri mediatice, darmite când, mai acum nu demult, ai fost pe punctul să devii un alt Mesia prin zonă.
Acu s-a apucat să scrie despre armaghedonul moldovenesc – chestie inextricabilă, care cere multiple paranteze şi apropouri. De „furtul secolului” s-a auzit până şi în America, unde s-a dus nu demult un fost ofiţer de la Centrul Naţional Anticorupţie să facă dezvăluri, acasă (id est în gura lupului!) fiind cam riscant. Ceilalţi însă, care s-au ferit de vizibilitate ca dracul de tămâie, trebuie aduşi cu CV-uri, din contexte al naibii de alambicate. Aşa că povestea o să pară un pic suprarealistă. Ieri sau azi, nu-mi dau seama prea bine, la Kiev a fost încătuşat Veaceslav Platon, un afacerist care a ameninţat că scapă indiscreţii apropo de altă găinărie astronomică: spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniţi din Rusia, prin băncile noastre. Asta înseamnă – mai trebuie spus? – chilipir nu glumă. Ei, bine cel pe care procuratura îl aşteaptă cu nerăbdare acasă s-a bătut cu Plahontiuc să controleze, vorba lui Sturza, „fluxurile financiare”. Amănuntele sunt atât de neverosimile, încât par, într-adevăr, decupate dintr-un roman SF. Mai ales că Sturza, după obiceiul său, le pune într-o perspectivă apocaliptică, sugerând departe la orizont o gură vorace care ne-ar putea înghgiţi cu tot cu şmecherii noştri închiaburiţi:
„Lupta s-a dat pentru controlul fluxurilor financiare, ca să nu spunem de spălarea banilor din Rusia. Erau sume enorme! În 2013-1014 cam 20 de miliarde dolari USD. În 2015 (după scandalul de la BEM) încă vreo 10 miliarde USD. Tot «lanţul» trofic – de la colectori la spălători (Rusia, Moldova, Ţările Baltice, Marea Britanie etc.) include cam 7% de comisioane de la sumă.
Pentru Moldova rămân 0,8 -1,5 %. Faceţi un calcul simplu: 300 de milioane de dolari USD! Moldova este veriga principală în acest sistem. Aici prin decizii judecătoreşti se schimbă «proprietarul» banilor. Ca schema să meargă brici, de-a lungul anilor, s-a schimbat legislaţia, hotărâri de guvern, decizii şi regulamente BNM, chiar şi hotărâri CC! Coordonarea s-a făcut la nivel de conducere BNM. Au fost implicaţi zeci , sute de oameni în bănci, justiţie, obnalicika (vezi cazul cu firma din ambasada RM la Moscova!). Cum am mai spus-o, business cu însemnele, funcţiile statului. Foarte profitabil, de altfel. Restul e «lirică». Iar noi, cetăţenii Moldovei, victime colaterale.
Din acest război nimeni nu va ieşi învingător… Slava Platon&Co riscă să piardă active bancare în Moldova de 150-200 milioane dolari SUA. Faceţi un exerciţiu, scrieţi pe o hârtie 300 000 000 USD, 200 000 000 USD. Vizualizaţi… Dacă pentru majoritatea oamenilor este un exerciţiu abstract, pentru ei e viaţă şi moarte.
Una e să-i dai un şut în fund lui Iurie Leancă sau un bobârnac lui Mihai Ghimpu ca să-i pui în «stroi» şi alta e să te pui cu mafia financiară mondială. Este imposibil pentru un oligarh moldovean să o controleze. Apropos, Platon e doar o mică piesă în acest joc de masculi. În spatele lui stau potenţe uriaşe. Lucru care cred că se va vedea în zilele următoare…
Sincer, e de speriat.
Sincer, e de speriat.
Vine Armagedonul…”
Ghenadie Nicu este corespondentul “Ziarului de Iaşi” în Republica Moldova
