Despre discriminarea romilor şi conservatorismul femeilor

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a realizat un studiu – „Percepţii şi atitudini privind discriminarea în România” – pe care l-a publicat în primăvara lui 2012. Practic, e cel mai recent studiu din care putem afla care sunt mentalităţile românilor.

Pe ansamblu, 49% dintre români s-ar simţi foarte confortabil sau confortabil în prezenţa unei persoane de etnie romă.

În raport de sex, 53% dintre bărbaţi s-ar simţi foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane de etnie romă, faţă de 46% dintre femei.

În raport cu vârsta, 53% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani s-ar simţi foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane de etnie romă, faţă de 52% dintre cei cu vârsta între 30 şi 49 de ani şi 44% dintre cei de 50 de ani şi peste.

În raport cu educaţia, 51% dintre cei cu educaţie preliceală s-ar simţi foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane de etnie romă, faţă de 48% dintre cei cu educaţie liceală/ postliceală şi 46% dintre cei cu educaţie superioară.

În raport cu mediul de rezidenţă, 48% dintre persoanele din mediul rural s-ar simţi foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane de etnie romă, faţă de 50% dintre locuitorii oraşelor de provincie şi 51% dintre bucureşteni.

În raport cu veniturile, 58% dintre cei cu venituri lunare sub 500 de ron s-ar simţi confortabil în prezenţa unei persoane de etnie romă, faţă de 47% dintre cei cu venituri lunare între 500 şi 1000 de ron, 51% dintre cei cu venituri între 1000 şi 1500 de ron, 50% dintre cei cu venituri între 1500 şi 2500 de ron şi 44% dintre cei cu venituri lunare de peste 2500 de ron.

În raport cu etnia, 49% dintre etnicii români s-ar simţi foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane de etnie romă, faţă de 36% dintre etnicii maghiari.

În concluzie, rasismul este mai pronunţat în rândul femeilor şi al maghiarilor. Intoleranţa faţă de romi nu are legătură cu mediul de rezidenţă (unde diferenţele sunt mai degrabă nesemnificative), însă ea creşte odată cu vârsta, cu nivelul de educaţie şi cu cel de venit. Ceea ce înseamnă că, la noi, rasismul este mai pronunţat în rândul „elitelor” decât în cel al „poporului”. Şi, cum personalul politic, administrativ şi educaţional se recrutează preponderent din rândul acestei elite, politicile de discriminare negativă a romilor sunt greu de eliminat printr-o mişcare de sus în jos.

La noi, o mişcare pentru drepturile civile ale romilor nu poate avea succes decât dacă este cuplată cu o mişcare pro-democratică şi anti-elitistă.

Două cuvinte acum şi despre conservatorismul românesc în funcţie de sex. Am scris deja că, potrivit studiului CNCD, doar 46% dintre femei se simt foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane de etnie romă, faţă de 53% dintre bărbaţi.

Potrivit aceluiaşi studiu, 31% dintre femei se simt foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane homosexuale, faţă de 30% dintre bărbaţi. Aici, diferenţa este practic nesemnificativă.

72% dintre bărbaţi s-ar simţi foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane de etnie maghiară, faţă de 67% dintre femei. 85% dintre bărbaţi s-ar simţi foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane de altă religie decât a lor, faţă de 80% dintre femei. 61% dintre bărbaţi s-ar simţi foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice, faţă de 58% dintre femei. 38% dintre bărbaţi s-ar simţi foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unei persoane despre care ştiu că este infectată cu HIV/ bolnavă de SIDA, faţă de 35% dintre femei. 70% dintre bărbaţi s-ar simţi foarte confortabil/ confortabil în prezenţa unui imigrant, faţă de 63% dintre femei.

În concluzie, femeile din România sunt mai conservatoare decât bărbaţii. Chiar şi acolo unde diferenţele de atitudine sunt mai degrabă nesemnificative (ca în cazul atitudinii faţă de persoanele cu dizabilităţi şi de cele infectate cu HIV), femeile tind să fie mai puţin tolerante decât bărbaţii.

Şi totuşi, lucrurile se schimbă. În bine. CNCD a realizat o cercetare similară şi în 2009, dar cu o altă casă de sondaje, şi majoritatea întrebărilor diferă. Există însă şi întrebări comune ambelor studii, aşa încât putem face comparaţii.

Astfel, în 2009 toleranţa faţă de homosexuali era de 26% (31% în 2012). Cea faţă de romi era de 39% în 2009 (49% în 2012). Toleranţa faţă de maghiari era de 63% în 2009 (69% în 2012). În fine, toleranţa faţă de persoanele cu dizabilităţi era de 77% în 2009 (60% în 2012).

Constatăm deci un trend crescător în favoarea toleranţei şi a incluziunii, cu atât mai semnificativ cu cât între 2009 şi 2012 România a trecut printr-o criză economică. Singura excepţie o constituie toleranţa faţă de persoanele cu dizabilităţi, care a scăzut în această perioadă (probabil şi ca urmare a multelor scandaluri privind certificatele de handicap obţinute fraudulos).