Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Despre Marian Munteanu, FSN şi Piaţa Universităţii

GALERIE
sorin cucerai
  • sorin cucerai
- +

OK, lumea nu (mai) ştie cine a fost Marian Munteanu. Nicio problemă. O să încerc să spun aici lucrurile importante de până la Marian Munteanu. Pentru o mai bună informare a publicului, cum ar veni.

- Pe 22 decembrie 1989 se formează FSN, ca structură guvernamentală, după căderea regimului comunist. Practic, FSN se declară guvern provizoriu şi îşi asumă sarcina de a administra România până la primele alegeri.

- FSN creează şi o structură legislativă ad hoc - CFSN - care să producă legile pe baza cărora are loc guvernarea.

- În calitate de putere executivă interimară şi de putere legislativă interimară, FSN anunţă că nu va participa la alegeri.

- Pe 6 februarie 1990, FSN se transformă totuşi în partid politic. Din acel moment şi până la alegerile din 20 mai, FSN este, în acelaşi timp, putere executivă, putere legislativă şi partid politic.

Teoretic, puterea legislativă se extinde prin crearea CPUN, în 9 februarie 1990, dar CPUN este compus by design astfel: 50% din locuri aparţin fostului CFSN, iar restul de 50% partidelor politice nou înfiinţate (însă nu mai mult de trei locuri pentru fiecare partid). În condiţiile astea, FSN continuă practic să fie puterea legislativă.

- Acum, orice credinţă politică am împărtăşi, orice ideologie ne-am asuma, o entitate care să fie în acelaşi timp putere executivă, putere legislativă şi partid politic e absolut incompatibilă cu revendicările Revoluţiei din 1989, revendicări exprimate prin sloganurile scandate de manifestanţi între 16 şi 21 decembrie 1989.

Mai simplu spus, la 9 februarie 1990 FSN s-a transformat într-un partid-stat, la doar o lună şi jumătate de când românii tocmai se eliberaseră, printr-o revoluţie ai cărei martiri încă nici nu fuseseră bine îngropaţi, de sub jugul altui partid-stat.

De aici şi ideea - deloc neîntemeiată - că FSN ar fi confiscat Revoluţia şi ar fi deturnat-o. Prin urmare, toţi cei care au continuat să susţină revendicările Revoluţiei au devenit instantaneu adversari ireductibili ai FSN-ului.

Pe scurt, prin decizia de a deveni (şi) partid politic, pe lângă faptul că era deja putere executivă şi putere legislativă, FSN a creat prima mare falie politică în societatea românească.

- În 1990, România era în continuare membru CAER şi membru în Tratatul de la Varşovia. În 1990, URSS continua să existe. URSS, adică un imperiu ideologic, nu Rusia. Pe scurt, România continua să facă parte, formal, din sfera de influenţă a sovieticilor.

Combinaţi asta cu faptul că revoluţionarii cereau explicit ieşirea României din sfera de influenţă sovietică (vezi Proclamaţia Frontului Democrat de la Timişoara) şi cu faptul că FSN era o entitate profund anormală din punct de vedere politic (putere executivă, putere legislativă şi partid politic), percepută deja ca ostilă revendicărilor Revoluţiei, şi veţi înţelege de ce FSN a ajuns să fie perceput spontan ca un partid filo-comunist/ criptocomunist/ neocomunist.

În calitate de partid politic, FSN a fost de la bun început un partid conservator. Aşa e şi astăzi. Dar contextul în care îşi manifesta conservatorismul în primele luni ale lui 1990 îl făcea să fie perceput, repet, ca un partid filo-comunist/ criptocomunist/ neocomunist.

De aici şi disperarea celor care, în aprilie 1990, au ocupat Piaţa Universităţii, declarând-o „zonă liberă de neocomunism”. De aici şi furia cu care strigau „Jos comunismul!”. Tot de aici şi Proclamaţia de la Timişoara, cu celebrul ei Punct 8.

De aici, aşadar, Golaniada. În anii '90, lupta nu se dădea între „stânga” şi „dreapta”, asta e invenţia recentă a lui Traian Băsescu, ci între conservatorismul autoritar şi nedemocratic, amintind de totalitarismul comunist - şi democraţie în sensul cel mai larg.

Cât despre Marian Munteanu, el a fost, orice s-ar spune, liderul Pieţei Universităţii. A încetat să mai fie asta când şi-a pus lămpaş şi a declarat că îi iartă pe mineri, când a creat Mişcarea pentru România şi când s-a aliat cu Virgil Măgureanu. Dar toate astea s-au petrecut abia după Golaniadă. În timpul ei, Marian Munteanu nu a impus Pieţei niciuna dintre convingerile sale. A încercat să-i reprezinte pe toţi - şi tocmai asta l-a făcut lider. Şi tocmai de-asta minerii şi celelalte forţe represive l-au căutat cu îndârjire pe 14 iunie 1990. Pe el, nu pe voi.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri