Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Din armată

GALERIE
radu parpauta
  • radu parpauta
- +

Trebuie să vă spun că în armată devenisem, printr-o întâmplare pe care n-o mai povestesc aici, ceea ce dorea şi doreşte cu ardoare orice român, ceea ce caută zi şi noapte fără să aibă linişte, în armată, la locul de muncă, în administraţia publică, la alimentare şi la toate instituţiile unde are un interes cât de mic, devenisem deci un pilos. AVEAM O PILĂ, oameni buni! PCR-ul, adică Pilele, Cunoştinţele şi Relaţiile, îmi pusese mâna dumnezeiască în cap. URAAA!

Eram planton pe culoar la unitatea mea din R. Nu vă spun numărul că e secret militar, aşa am învăţat - să fiu mut ca lebăda sau ca poetul Blaga, nu mai ştiu. Cugetam amărât cum o să-mi petrec sărbătorile, mai bine zis cum o să fac de petrecanie sfintelor sărbători, în ciuma aia de unitate militară. Şi numai ce iacă, iese din biroul lui, fluturând nişte foi de drum în mână, colonelul călcat de tanc Ciosu, aşa numeam noi pe adjutanţi, care aveau pe epolet trei trese de tablă galbene, spre deosebire de colonei, care aveau trei steluţe galbene - colonei călcaţi de tanc. Îl chema Colea Constantin Ciosu şi semna actele C.C. Ciosu, aşa că noi îi spuneam Căcăciosu. Mare jagardea mai era şi Căcăciosu ăsta! Moşmondea toată ziulica în birouaşul lui, avea un post acolo, nimeni nu ştia exact cu ce se ocupa, un post micuţ, de ajutor de subsecurist, cam aşa ceva, foşgăia ca un şoricel pierdut printre dosare. Dar, să vezi lucrul dracului, toţi se temeau de el, chiar şi locotenenţii noştri, ca de un şarpe veninos, îl ocoleau ca pe ucigă-l toaca. Şi asta fiindcă pâra pe la şefi de mamă-mamă, ba se zicea pe la colţuri că avea şi legături strânse cu „organili”, ştiţi dumneavoastră care, dacă nu cumva chiar el făcea parte dintre acestea. Mde!

Dar lui C.C. Ciosu ăsta, scribălăul şters ca o monedă de 25 de bani la un bufet comunal, îi venea din când în când rândul să fie ofiţer de serviciu pe unitate. Şi atunci să te ţii! În ziua în care Căcăciosu era tartorul unităţii, ridiculus mus, cum zicea strămoşul latin, şoricelul căcăcios se prefăcea în hienă jănghinoasă, fiară fioroasă. Sper să fi crăpat, ticălosul, până-n ziua de azi, dar nu de moarte bună, nădăjduiesc că a murit, măcar pe jumătate chinuit cum ne chinuia el pe noi în ziua în care era ofiţer de serviciu. Ha! Şi nu mă luaţi cu mila creştinească, fiindcă nu pot să fiu creştin cu jagardele ca ăsta. La dracu'! Ne aduna înainte de masa de seară, când, chiar şi în armată, programul era mai relâche, când ne chiorăiau maţele de foame, după ce ofiţerii ne fugăriseră toată ziua pe coclauri la instrucţie, că de-abia acum, frate, înţelegeam pe sărmanii iepuri de câmp; ne aduna, zic, seara şi răcnea la noi o vreme, aşa fără rost şi fără înţeles, înţelegeam din când în când doar câte un „paştele”, „biserica”, „crucea” şi alţi termeni bisericeşti; în rest era un „bu-bu-bu” lipsit de noimă, numai ca să ne facă încălzirea pesemne. Şi pe urmă începea „înviorarea”, aşa-i zicea sadicul: „În pas alergător fuga marş!” „Stai!” „Culcat”, „Târâş până la liziera de plopi”, „Aviaţie inamică”, „Aviaţie la joasă înălţime”. Şi o ţinea aşa până ajungeam fleaşcă, până arătam ca o laie de câini care umblase o săptămână după o căţea în călduri. Şi de mâncare uitam, nu ne mai rămânea decât să ne mutăm sub iarbă şi pace bună! Nu mai voiam nimic altceva.

Cam ăsta era împuţitura de varză numită Căcăciosu. Cred că munca aia de birou, de melc bălos şi dispreţuit, îl făcuseră aşa. Sau poate insatisfacţia lui de a rămâne adjutant până la pensie, fiindcă el, deşca bătrână, nu avea studii ca cei tineri. Cine să-l ştie!? Dar departe de mine gândul de a-l justifica sau, vai! de a-l compătimi - era o jigodie, ce mai tura-vura, un nenorocit care nu merită iertare şi gata. Dar grozăvia, ceea ce era cel mai cumplit pentru mine, stătea în sentimentul implacabilei supuneri în faţa acestor scârbe de oameni. Sentimentul ăsta urâcios mă apăsa ca o condamnare la moarte - să trăieşti într-o lume înăbuşitoare, născută parcă dintr-o eroare divină, să fii asfixiat de astfel de sc-rbe, şi erau multe, ofiţeri, subofiţeri, militari dintre noi; brute pe care nu le puteai înţelege, brute ca tunetul, ca un cutremur devastator în faţa căruia nu te poţi opune. Şi, uite, cu astfel de brute prostia asta infernală numită armata sărăcialistă rătăcea hodorog-hodorog pe coclauri, la dracu-n praznic, că nu pot spune că bătea pas de defilare înainte.

Vorbele sunt de acum, atunci nu puteam îngăima nimic, nici mintea nu-mi făta nimic. Însă sentimentul e de atunci. Dar să mă întorc la poveste. Cum spuneam, iese aschimodia de Căcăciosu din birou, că, am uitat să vă spun că era şi piticot şi gros, ca un butoiaş de varză murată şi ajunsă înspre primăvară, adică împuţită; mai degrabă îl săreai decât să-l înconjuri. Aşadar, iese aschimodia fluturând foile alea de drum rozalii parcă şi subţiri, că se vedea ştampila şi pe partea cealaltă, ca să priceapă tot tolomacul de la patrula militară că tu eşti în permisie legală, şi întreabă: „Bă, care-i Părpăuţă Radu?” şi emite un şir de imprecaţii la adresa numelui meu, de fapt înjurături neaoşe pe care prefer să le trec sub tăcere. „Eu”, zic ca picat din lună. „Pleci în permisie. Hai să-ţi dau foile de drum. Pe urmă mergi să-i raportezi comandantului de pluton sau locţiitorului”. Şi emite iar un şir de înjurături. 

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri