Caută 
3 MIN
* Dată fiind situaţia care este (vorba unui clasic în viaţă şi în funcţie), mai ales care este în sistemul de învăţământ românesc (lipsa manualelor reprezintă, la urma urmei, doar vârful vizibil al icebergului), ne simţim datori să oferim noi, aici, în rubrica asta, câteva dintre lecturile suplimentare pentru elevii mici. Dacă nu azi, atunci când? Dacă nu noi, atunci cine? Că, decât să lăsăm problema în cârca actualului guvern, mai bine o facem cocoloş şi o aruncăm la coş, fiindcă, din câte se pare, există interes în această lipsă de interes pentru educaţia tinerelor vlăstare, ca aceştia să devină alegători vrednici, docili şi fără ştiinţă de carte, constituind împreună un electorat pe care să se poată baza peste ani. Dacă micuţii de azi vor fi provocaţi în viitor, aşa cum e la modă acum, să vorbească despre cărţile care le-au marcat viaţa, există riscul să tacă sau, cel mult, să fluiere. Prin urmare, noi lecturi pentru cei mici, vag adaptate la cerinţele anului (electoral) 2014:
* George Coşbuc – Vestitorii Primăverii (varianta "Investitorii Primăverii"):
"Dintr-alte ţări, de soare pline, pe unde-aţi fost şi voi străine, veniţi, dragi firme, înapoi! Veniţi cu bine, că-i paradis fiscal la noi! Orice afacerist integru are doar angajaţi la negru şi rareori facturi emite; nu pentru că nu şi-ar permite, dar pe hârtie-s tipărite şi, ca să faci mii de facturi, cam trebuie să tai păduri! Plâng codrii cei lipsiţi de voi; veniţi, dragi firme, pe la noi! Aţi tot venit şi-aţi tot plecat, după ce aţi inaugurat, că şpăgi vi s-au solicitat ori taxe mari, când aţi pornit, din primul an. Străinilor voi nu le-aţi spus că meşteri ca ai noştri nu-s, să facă şpan. Meseriaşi sunt, fel de fel, Mitică, Gică şi Dorel, băiat vestit: tot ce se strică ei repară, c-aşa au învăţat în ţară, cu scotch şi chit. Infrastructură nu avem, dar optimişti mereu suntem: chiar de-ar fi viscol sau zăpezi, ne vor veni măcar chinezi!".
* Vasile Alecsandri – Bradul:
"Sus pe culme bradul verde, sub zăpada albicioasă, printre negură se pierde ca o fantasmă geroasă şi priveşte cu-ntristare cum se plimbă prin răstoace iarna pe un urs călare, iarna cu şapte cojoace. El priveşte şi mai bine spre făptura care vine: nu e iarna cu răcoare, ci doi unguri, cu topoare! I-a trimis pe amândoi şeful lor, zis Verestoy; ambii se aflau la slujbă, pregătiţi să ia la drujbă tot ce prin păduri foşneşte, şi vorbeau pe ungureşte. Sus, pe culme, bradul falnic începu să plângă jalnic şi să roage de iertare, că e brad înalt şi tare, că pădurea-i bogăţie pentru-ntreaga Românie, că nu vrea să fie mort, ca scânduri pentru export, că la umbra lui cea mare vin turişti şi fac grătare, că sub el zburdă, sprinţare, delicate căprioare. Multe-a mai spus coniferul, până când a simţit fierul. I-a răspuns, atunci, un om: "Mai, copace, nem tudom!".
* Alexei Mateevici – Limba Noastră:
"Limba noastră-i o comoară în adâncuri înfundată, un şirag de piatră rară pe moşie revărsată. Limba noastră-i super-cool, k o folosim destul: qm merge scrisul pe mess, merge şi pe sms. O vb cu toţii-ncet, graiul nostru e domol; în reţele sau pe chat: brb, ms şi lol! Limba noastră-i actuală şi-i lipsită de zorzoane: decât să descrii o stare, foloseşti emoticoane! Limba noastră-i 🙂 şi >:( şi-are multe sinonime; dacă pui şi 😉 sau ;-D lesne e să faci şi rime! Unii însă scriu k draq, ppl w/o pic de minte: avem telefon, tabletă, de ce să mai scrii cuvinte?".
Îți recomandăm
