Iaşul învaţă de la Sibiu cum să devină capitală culturală europeană

Candidatura Iaşului pentru Capitală Culturală Europeană a fost asumată oficial de toţi factorii de decizie din municipiu, atât de autorităţile locale, cât şi de personalităţile din cultură şi învăţământ. Cele mai importante figuri din peisajul cultural ieşean au participat ieri la o dezbatere în cadru larg, la Primărie, pentru a pune pe hârtie demersurile necesare lansării Iaşului în competiţia europeană. Ministrul Culturii, trei experţi europeni, primarul, prefectul, preşedintele Consiliului Judeţean, directori de instituţii de cultură şi învăţământ, toţi s-au declarat dispuşi să colaboreze pentru acelaşi scop: obţinerea titulaturii de Capitală Culturală Europeană pentru 2021.

Chiriac: „Există multă dezunire la Iaşi“

De departe, cel mai concis punct de vedere a aparţinut directorului Teatrului din Sibiu, Constantin Chiriac, managerul proiectului Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007. Acesta le-a aplicat un duş rece edililor şi a punctat lipsa de unitate de la Iaşi, precum şi subfinanţarea segmentului cultural la nivelul bugetului local. „Există multă dezunire la Iaşi. Sunt multe voci independente, dar fără un proiect. Dacă tot strigaţi că sunteţi cei mai buni, nu veţi câştiga. Dimensiunea europeană nu înseamnă să aducem multe evenimente din Europa la Iaşi. Acest lucru o poate face orice agenţie. Înseamnă cooperare între artiştii de aici cu cei din Europa pe proiecte sustenabile. Degeaba aducem mercenari la Iaşi dacă nu valorificăm valorile locale“, a declarat Chiriac. Directorul Teatrului din Sibiu mai este de părere că România este dezavantajată de parteneriatul cu Grecia în această competiţie, şi că o variantă foarte bună ar fi Marea Britanie. „Sunt cel puţin 12 oraşe din România în care eu pot să dezvolt proiecte competente. Există acest potenţial, iar Guvernul are interesul să dezvolte competiţia internă. Aveţi infrastructură culturală, profitaţi la maxim de ea“, a mai spus Constantin Chiriac.

Ivan, pus la colţ

Un capitol distinct în cadrul dezbaterii a constat în înţepăturile şi micile aluzii. Prezent la eveniment a fost şi europarlamentarul Cătălin Ivan, cel care a făcut primele demersuri pentru a lansa Iaşul în competiţia europeană şi cel care a înfiinţat Asociaţia Iaşi-Capitală Culturală Europeană. Acesta a fost însă acuzat că nu şi-a dus la capăt bunele intenţii, astfel că primarul Gheorghe Nichita a înfiinţat recent o altă structură, Fundaţia Iaşi-Capitală Culturală Europeană, al cărui preşedinte este. Practic, fundaţia va avea rol executiv cu posibilitatea de a iniţia şi finanţa proiecte culturale, iar asociaţia va rămâne cu rolul consultativ. „Avem câteva probleme la Iaşi. Avem un specific în Modova: noi vorbim mult, dar implicarea este mai puţină. Este o competiţie cu celelalte oraşe, dar şi cu noi, moldovenii. Sunt convins că aşa cum Iaşul a fost pe primul loc la proiecte europene, aşa vom câştiga şi aici dacă ne reunim eforturile. Nu vreau să mai purtăm discuţii despre orgolii“, a spus Nichita. Replica nu a întârziat să apară din partea europarlamentarului Cătălin Ivan. „Acest proiect nu este al Primăriei, este un proiect al ieşenilor, al tuturor. Părerea mea este că acesta este cel mai important proiect al Iaşului din ultimii 50 de ani. Este o readucere a Iaşului la viaţă şi o repunere a Iaşului pe scena europeană, acolo unde îi este locul. Sunt total de acord cu primarul, că trebuie să lăsăm orgoliile. Este un proiect care trebuie să primeze, nu mai este loc de orgolii“, a declarat Ivan. Dezbaterea s-a axat pe următorii paşi pe care Primăria trebuie să-i urmeze pentru a avea şanse în competiţia internă. Mai ales că oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Braşov şi Sfântu Gheorghe au avantajul de a fi lansate deja în competiţia pentru Capitala Culturală Europeană 2021.

Dezbatere publică

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a sugerat ca municipalitatea să implice cât mai mulţi ieşeni în proiectele culturale. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei, a indicat valorificarea literaturii şi traducerii pentru a avea şanse, precum şi un parteneriat puternic cu un alt oraş european. Directorul Filarmonicii, Bujor Prelipcean, a insistat pe „armonie şi disciplina armoniei“ care trebuie să primeze într-un astfel de proiect, iar directorii de la Operă şi Teatrul Naţional, Beatrice Rancea, respectiv Cristian Hadji-Culea, şi-au exprimat susţinerea în demersul Primăriei. Istoricul Florin Cântic, vicepreşedintele fundaţiei, a fost prezentat drept managerul viitorului proiect de candidatură. Acesta a anunţat că ieşenii vor putea participa la o dezbatere publică pentru a-şi exprima ideile pe această temă. Vor fi montate panouri în toate cartierele oraşului, în ideea facilitării acest lucru.