Malpraxisuri # 2

Ultimul proiect privind COR este datat chiar 2016, ceea ce înseamnă că, pe acest teren, lucrurile se mişcă repede, ritm care, probabil, este în detrimentul analizei faptelor şi terminologiei. La depistarea şi numirea ocupaţiilor, în diferite etape, au participat, pe lângă cel numit, şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cel al Industriei şi Comerţului, dar şi Comisia Naţională pentru Statistică. Date fiind competenţele fiecăruia dintre aceste calificate foruri, ne-am aştepta să nu întâlnim confuzii, denumiri greu de înţeles, având la bază regionalisme, sau cele care dau impresia de improvizaţie rizibilă.

* Protest. În COR, sub numărul de cod 751102, figurează ocupaţia „ciontolitor tranşator carne”; termenul-surpriză porneşte, probabil, de la ciont, împrumut maghiar în graiurile din Crişana, cu sensul de „os”, şi nu este exclus ca denumirea respectivă să se refere la „dezosare”! Dacă, oricum, lexemul tehnic respectiv are o circulaţie restrânsă, în mediul abatoarelor, este surprinzător faptul că specialiştii care au reprezentat Ministerul Educaţiei şi Cercetării au admis ca nume de… ocupaţii termenii filozof (cod 263301) sau poet (264101; atunci de ce nu şi „prozator”, „dramaturg” etc., absenţe în COR).

* Odată meserii! Surprinzător este şi faptul că se face curent confuzia între conceptul de «meserie» (căci asta înseamnă „ocupaţie”) şi cel de «funcţie», respectiv «demnitate». Astfel, sub codul 112003 de… ocupaţii (!), le găsim, de exemplu, şi pe cele de rector, prorector, decan şi prodecan (care sunt funcţii temporare, eligibile, nimeni nefiind aşa ceva de meserie). Neplăcută, ba chiar gravă, este situaţia privind unele denumiri din domeniul funcţiilor clericale de demnitate publică: ca „ocupaţii” sunt înregistrate, de exemplu, în ordine alfabetică, cele de arhiepiscop (şi episcop), cardinal, mitropolit sau patriarh (ca şi cum acestea ar avea acelaşi statut, chiar administrativ, cu acelea de preot, cântăreţ bisericesc sau corist!). Probleme similare ridică înscrierea, în COR, a titulaturilor unor demnităţi civile, unele de rang (foarte) înalt, care sunt departe de a constitui meserii propriu-zise: Preşedintele României, Preşedinte Academie, Înalta Curte de Casaţie etc., alături de „Preşedinte cooperativă de consum”! Faţă de o ediţie mai veche a listei respective, a dispărut îndeletnicirea de „prim-ministru”, dar apar colaboratori: „ministru”, „ministru consilier” sau „ministru plenipotenţiar”.

* Înnobilarea. Până să vedem ce rămâne după reducerea numărului de astfel de ocupaţii, avută în vedere la elaborarea legii salarizării unitare (motiv de reluare a temei), încheiem această discuţie propunându-vă o destindere; vă sugerăm să ghiciţi ce înseamnă şi cu ce se ocupă un „înnobilator scândurele pentru creioane” (cod 752323), respectiv un „aburitor” (de la caz, la caz: „plută” – 817207 „textile” – 731827) sau, poate, un „aglomeratorist” (812121)?

* Bureta! Nu ştim dacă există prevederea ca textele reprezentând publicitatea, inclusiv instrucţiunile de folosire, pentru produse casnice de import să fie văzute (eventual avizate) de vreun organ de protecţie a consumatorului. Unele enunţuri de acest gen pot apărea într-un greu de calificat mixaj în româna ca limba-ţintă cu care se află în concubinaj, de exemplu, un nativ de limba turcă (precizăm că, în continuare, preluăm identic textul, din grafie renunţând doar la surplusul de majuscule). Te orientezi asupra… speciei după raftul din magazin, astfel că poţi ignora particularizarea produsului, atinsă de globalizare; totuşi, afli că ţii în mână un „Cleaning Sponge”, adică, pentru tot natul, „Magic bureta de veselâ mumdarâ” (formula se repetă de trei ori). Ce virtuţi primare ar avea „bureta”? Este „practicâ şi economicâ şi moderna”, un produs „Zilan Diş Ticaret”, Istanbul (internet, e-mail şi telefon).

* Aferim, bre! Iată calităţile buretelui (totuşi), privind obiectele din bucătărie asupra cărora şi le manifestă şi cum se obţin efectele (despărţim prin / rândurile de pe petecul-prospect): [a] „Se usucâ repede / Nu face alegie / Nu inmulteşte bacterii”; [b] „Cratitele, tingirele, tigaie / tava şi grâtar frigaruie / Farfurii, paharele şi protelanurile / Faiantele, chiuvete şi obiectele de bjacätârie”; [c] „Cu detergent cu spumâ multâ şi clâbuc” / se şterge murdarie, rucina necru de fum / şterce şi curâtâ” (am marcat grafic turcismele împrumutate).

* Atenţie, deci, nu doar la reaua practicare a limbii române în fel şi chip, ci şi la pregătirea copiilor pentru meseriile existente pe piaţa muncii!

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi