Monumentele Iaşului: nădejdea în Dumnezeu face mai mult decât mâna omului

„Activitatea principală a Direcţiei pentru Cultură Iaşi este conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului naţional cultural.“ Aceasta este descrierea concisă pe care a făcut-o şeful Direcţiei, Virgil Băbîi, la Colegiul prefectural de ieri. La nivelul Direcţiei funcţionează Comisia zonală a monumentelor istorice, din care fac parte şase specialişti şi cei cinci arhitecţi-şefi ai judeţelor componente: Iaşi, Vaslui, Bacău, Vrancea şi Galaţi. Lunar, comisia analizează 80-100 de intervenţii de construire asupra monumentelor istorice. În judeţul Iaşi sunt 1.630 de obiective înscrise în lista monumentelor istorice: 828 de obiective arheologice, 703 monumente de arhitectură, 53 monumente de for public şi 46 de monumente memoriale. „Ce putem afirma faţă de ultima prezentare la Colegiul prefectural, în 2016, este că restaurarea monumentelor istorice stagnează. Nu s-au deschis noi şantiere din 2016 până în prezent“, a spus Virgil Băbîi. El a prezentat un inventar al momentului, privind clădirile-monument restaurate. Printre obiectivele „norocoase“ se numără Palatul Culturii, Spitalul de Urgenţe corp vechi, Casa Alexandru Philippide – azi Laboratorul de testare a medicamentelor, Casa Milescu – care găzduieşte azi tipografia UMF, şi Gara Podu Iloaiei. Clădirile cu destinaţie religioasă sunt mai numeroase.

Printre ele, bisericile din satele Aroneanu şi Scânteia, Ansamblul Mitropolitanei Moldovei şi Bucovinei şi cele două sinagogi din Tg. Cucu. Printre cele aflate în curs de restaurare se află Catedrala Mitropolitană şi turnul clopotniţă al bisericii Sf. Spiridon. În categoria celor cu proiecte avizate de Comisia zonală se regăsesc Muzeul de Istorie Naturală, Palatul Braunstein, Baia comunală şi Catedrala Catolică din centrul Iaşului, alături de mănăstirile Cetăţuia, Frumoasa, Bârnova şi Bărboi. În categoria monumentelor mai puţin norocoase se află clădirea Filarmonicii („Notre Dame de Sion“), biserica Nicoriţă, Casa călăului (Casa Moruzi – strada Manta Roşie), ruinele Curţii domneşti şi altele, toate aflate în stare gravă de deteriorare şi cu finanţări abandonate. Sunt şi trei monumente industriale abandonate: fosta manufactură de tutun (Fabrica de Ţigarete), fabrica de cărămizi din Ciurea şi halele de la Nicolina. Tot în categoria „fără noroc“ intră turnul clopotniţă de la Dobrovăţ, ruinele curţii domneşti de la Hârlău şi ale Palatului Domnesc de la Cotnari, alături de multe altele. În ceea ce priveşte Castelul Sturza de la Miclăuşeni, restaurarea s-a încheiat în 2008, dar proprietarul a preluat clădirea abia anul acesta. Tot o problemă de proprietate ţine Casa memorială „Vasile Alecsandri“ de la Mirceşti departe de banii pentru restaurare.