Paştele culinar

E drept că, din când în când, secvenţe cu scene de prin biserici sau concursuri de toacă, sfioase anexe ale zonei culinar-pascale, au mai întrerupt tumultul îndemnurilor şi calculelor despre ce şi cât ne trebuia spre a face faţă (şi pentru a supravieţui, apoi) unei mese-ameninţare, măcar ipotetice (întrucât marea masă rămâne pe picioare şi îşi poate trage sufletul în vederea nopţilor de Crăciun şi de Anul Nou).

* Griji şi sfaturi. În caz că nu aţi fi ştiut ce se cuvenea să mâncaţi după Înviere, s-au găsit binevoitori: "friptură şi borş de miel, cozonaci, pască, vin roşu, drob" şi, fireşte, nu au fost pierdute din vedere ouăle roşii (în copilărie, se spunea că nu trebuie să mănânci ouă în ziua întâi de Paşti, ca să nu-ţi miroase gura tot anul!). Au existat şi variaţii privind materia primă sau regiunile: "Dacă vă simţiţi curajoase, încercaţi o friptură de iepure sau de curcan"; "stufat de miel oltenesc sau friptură în crustă de verdeţuri şi unt" şi câte altele. Ce mai interesează? "Vinul poate ruina (!) ore întregi de trudă în bucătărie, dacă nu este ales în ton cu preparatele de pe masă". Nu s-a neglijat nici esteticul: "culori vii şi primăvăratice la vase şi decoraţiuni" (pompoane din hârtie, ouă false, şerveţele, din care se pot face "iepuraşi").

* Aţi făcut faţă? Eşti dator să fii în rând cu lumea, deci o grijă-provocare a reprezentat-o preţul achiziţiilor, în formulări aparent grijulii: "Cu 183 de lei ai tot ce vrei pe masa de Paşte!"; sau: "La un calcul simplu al pieţei, o masă de Paşte pentru două persoane duce undeva către 316 lei. Fără fiţe şi fără prea mult alcool". Poate v-aţi restrâns spre aceste baremuri, dar, deşi de prisos, cităm alternative: "Mi-am propus să cheltuiesc în jur de 800 de lei anul acesta" (/opiniatimisoarei.ro/), respectiv, fără a intra în amănunte, "Jumătate de salariu pentru masa de Paşte". Deci, iată cum, "După şapte săptămâni de post şi smerenie, credincioşii sărbătoresc Învierea Domnului, prilej mare de bucurie, cinstit printr-un ospăţ îmbelşugat, format din preparate culinare specifice" (/healthy.kudika.ro/). Ce s-ar putea adăuga, decât ceea ce se potriveşte unui procent însemnat din populaţia ţării? Mai ales în ziare, s-au strecurat şi informaţii despre ghinionişti: "Pensionarii cu pensii mici au bătut la uşa Casei de Ajutor Reciproc…, de unde pot lua nişte bănuţi care să îi ajute să pună ceva pe masa de Paşte"; "Copiii sărmani din Galaţi au primit pachete cu mâncare pentru Paşte" (/stirileprotv.ro/).

* Dinamism. Tabloul ar rămâne deficitar fără a cita incendiara prezentare a stărilor de spirit şi a reacţiilor actanţilor. Este remarcabil vocabularul discursului public-publicitar ce descrie determinarea (cum se zice acum) celor informaţi şi aţâţaţi să nu se lase surprinşi de evenimente; mai întâi, câţiva termeni: febră, goană, buluc, a lua cu asalt, a se călca în picioare, agitaţie, haos; enunţuri-alarme: "Febra cumpărăturilor de Paşte şi 1 mai"; "A început goana după mielul pentru masa din ziua de Paşte!"; "Românii se calcă în picioare la cumpărături"; "Buluc la cumpărături pentru masa de Paşte!". N-a dispărut însă cavalerismul: "Bărbaţii iau cu asalt magazinele în goană după cadouri". Se mişcă repede şi alţii: "Hoţii se pregătesc să dea lovitura" (la apartamente rămase goale în "mini-vacanţă"). Nu mi-a fost dat să fiu martor la asemenea zguduiri sociale, dar se pare că ar exista chiar motive de îngrijorare în ceea ce priveşte "flancul estic al NATO".

* Frontul de vest, însă nu doar acesta. Urmărim terminologia şi în alte direcţii: "Românii iau cu asalt Ungaria!"; dacă intri la griji, te liniştesc circumstanţele: "Magazinele din Ungaria, luate cu asalt de români"; "Sătmărenii golesc magazinele din Ungaria" etc. (în alte împrejurări, însă, şi România, în emisiuni tv, e luată, tot cu asalt, de unguri). Beligeranţă şi pe frontul de sud: "De Paşti românii iau cu asalt Bulgaria"; "De Paşte, românii iau din nou cu asalt magazinele din Bulgaria". Deocamdată, nimic de semnalat la nord şi dinspre răsărit (doar basarabenii ce se mai calcă pe picioare, dansând, prin staţiunile din România). Cât despre mişcările interne, nu îndrăznim detalierea unui dobrogean "pol al distracţiei", cu transmisii tv în direct din oră în oră, agreat pentru că "nimeni nu te judecă şi poţi să faci ce vrei tu!" (Romtv, 30.04).

* Rămânând pe gânduri, poţi să dai dreptate celor ce susţin că mesajele comerciale privind stomacul şi distracţiile au confiscat semnificaţia religioasă a Paştilor; înseşi noile formule de fitirisire sunt suspectate: "«Sărbători fericite», «Paşte fericit» reprezintă o noutate a lumii care consideră că fericirea este o masă bogată, un drum spre picnic fără ambuteiaje…" observa un preot (/activenews.ro/).

* Ca încheiere, un călduros "Hristos a înviat!". 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea "Al. I. Cuza” Iaşi