Caută 
2 MIN
Proiectul băncii de ţesuturi de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iaşi se mişcă în pas de melc. Pe locul în care ar fi trebuit să fie amenajate cele 52 de module prevăzute în urmă cu cinci ani acum cresc buruieni. În cazul unui dezastru de amploarea incendiului petrecut în Clubul Colectiv din Capitală, chirurgii plasticieni nu au nicio resursă de grefă de piele la îndemână, singura şansă a victimelor fiind autogrefa.
Conducerea Spitalului „Sf. Spiridon” a precizat că, în prezent, proiectul se află într-un punct mort deoarece Agenţia Naţională de Transplant (ANT) nu a mai dat niciun semn după verificarea documentaţiei deja existente. Demersurile pentru înfiinţarea unei bănci de ţesuturi la Iaşi au început în 2010, atunci când director medical al spitalului era dr. Camelia Bogdănici.
Medicul a explicat că finanţarea urma să fie din fonduri UE, însă după ce unitatea medicală a primit de la Primăria Iaşi locul în care urmau să fie amplasate modulele şi după ce resursa umană a fost instruită, proiectul s-a blocat. Ulterior, cele 52 de module aprobate nu au mai ajuns la Iaşi, iar investiţia în valoare de 1 milion de euro a fost abandonată. Astfel, finanţarea din fonduri europene a fost pierdută de statul român, realizarea proiectului actual fiind susţinută de Ministerul de Finanţe.
Pe lângă banca de ţesut de la Iaşi, statul intenţionează să înfiinţeze structuri similare şi la Bucureşti, Timişoara, Târgu-Mureş. „După ce s-a anunţat că proiectul se reia, am primit vizita reprezentanţilor ANT care a verificat documentaţia pe care o aveam deja pregătită din 2010. Ni s-a spus că îndeplinim toate criteriile şi am fost apreciaţi că, faţă de celelalte centre în care se vor înfiinţa bănci, noi deja aveam arondat terenul pe care va fi amplasată banca”, a explicat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon”.
Potrivit directorului, următorul pas era încă o întâlnire cu reprezentanţi ai ANT, stabilită pentru luna septembrie, care nu a mai avut loc. Din această cauză, momentan, proiectul băncii de ţesuturi stă pe loc. „Urma ca, într-o vizită ulterioară, echipa de la ANT să vină cu propuneri concrete, efectiv cu acele module care urmau să constituie baza şi temeiul înfiinţării băncii de ţesuturi. Nu s-a mai întâmplat nimic de la acea primă vizită. O să întreb eu ANT care este stadiul acestor lucrări. Se dovedeşte încă o dată că e nevoie de această bancă de ţesuturi”, a subliniat managerul.
Investiţia pentru cele patru bănci se ridică la aproape trei milioane de euro. Banca de ţesuturi este acreditată de ANT şi derulează activitatea de transplant. Aceasta reprezintă o structură medicală în care ţesuturile de la donatorul viu sau de la cel aflat în moarte cerebrală sunt recoltate şi stocate în frigider la o temperatură de -80 de grade Celsius. În banca de ţesuturi pot fi păstrate şi corneele şi grefele de piele până la transplantarea lor.
Îți recomandăm
