Repetitiv

Recent, am înregistrat forma direct neologistică în explicaţia unui psiholog; vorbind de un posibil ucigaş "în serie", acestuia i s-a atribuit trăsătura de a avea un "comportament repetitiv" (A1, 19.05). Este o situaţie în care, fireşte, numai la monotonie nu te duce gândul, aşa cum stau lucrurile, totuşi, când repetitivitatea este şi manifestarea în cazuri aparte, cum este autismul. Ne interesează, aici, monotonia aparent normalilor, când repetarea atentează, oricum, la variaţia exprimării, ocupându-ne de repetiţii, intenţionate sau ba, din discursul public.

* Sus şi tare. Dacă în cauză nu este intenţia publicitarului de a sfredeli creierul viitorului… beneficiar al "celui mai cel" remediu ("Aveţi dureri? Dureri musculare? Dureri articulare" etc.), insistenţa asupra unui cuvânt sau a unei expresii poate reprezenta diagnosticul pentru ceea ce, semiargotic, am putea numi automatismul petei lingvistice. Iată prezentarea unei probleme de solemn interes: "Guvernul anunţă o şedinţă de guvern în care se va lua o hotărâre de guvern privind acreditarea Icechim" (Pro tv, 6.05). Sau a unei importante funcţii: "L.O. a fost consilier prezidenţial pentru Afaceri Europene în cadrul Administraţiei Prezidenţiale". Ca şi în cazul unor fotolii mai de mijloc: "Consilier Municipal – Consiliul General al Municipiului Bucureşti". Ca să nu mai vorbim de enunţuri de tip pleonasm: "10 sfaturi pentru a asigura siguranţa angajaţilor"; "Siguranţa comună asigură liniştea individuală" (moto la instrucţiuni ale poliţiei Braşov).

* Presiunea tehnicului? Poate că formula "închisoare cu privare de libertate", ca sentinţă în cazul proprietarului terenului pe care un copil a fost sfâşiat de câini (auzită recent), să fi fost preluată din vreun act oficial de cei care (la Pro tv, 12.05) au anunţat cu satisfacţie încheierea unei speţe. Dar între "privarea de libertate", respectiv "pedeapsă privativă de libertate" şi "închisoare" noi suntem înclinaţi să cam punem semnul egalităţii. Însă cine ştie ce subtilităţi ne mai rezervă surogatul juridico-administrativ al empiricilor?

* Mor românii! În limbajul publicistic, fişa românului poate fi completată, zi de zi şi ceas după ceas, cu surprinzătoare distincţii ce par de natura etniei. Se ştie că posturile tv cu difuzare naţională se adresează şi maghiarilor şi sârbilor, respectiv saşilor sau şvabilor de pe teritoriul ţării. S-ar părea că, pentru a nu fi ameninţători la adresa acestora, în cazuri totuşi nediscriminatorii, se vorbeşte despre nenorociri ce se abat numai asupra unora (celor mai mulţi) dintre etnici: "În fiecare an, pe DN 1, mor zeci de români" (chiar turiştii străini par a fi scutiţi); "Boala hemoroidală afectează o treime dintre români" etc. (aparent, astfel de ştiri au în vedere spaţii externe, în care interesul pentru cusururi de-ale noastre rămâne constant). Cum pot fi receptate noutăţile când conaţionalii sunt luaţi în considerare după anumite criterii geopolitice: "Alimente otrăvite în farfuriile românilor"; în importuri din UE au fost descoperite fructe şi legume cu reziduuri de fungicide/ pesticide peste limita admisă (A1, 19.05). Desigur, putem accepta marcarea naţionalităţii când tema este într-adevăr confruntarea inter-naţii: "Român în greva foamei în Franţa". Se pare că unii ignoră variabilele "persoane" versus "români". Interesează însă chiar valoarea unui cuvânt în funcţie de insistenţa apariţiei lui, într-un text către onor publicul.

* Eufemistice. "Neconform" este un termen de imprimat ale cărui rubrici au spaţiu restrâns pentru răspuns: conform – neconform (probabil s-a pornit de la "(ne)conform standardelor"). Dar când, din situaţia prezentată de un (fost) ministru, afli că numai în cazul unui număr redus de analize a dezinfectantului s-ar fi notat rezultatul "neconform(ă)", te bate gândul că eticheta este numai bună să bage pericolul sub preş. Ce se poate ascunde în spatele unei evaluări de acest tip îţi faci idee când, după ocolişuri din explicaţia unui specialist în comerţ, afli că "pastramă neconformă" înseamnă, de fapt, "pastramă cu viermi" (Kanal B, 17.05). O fi vorba de vreo contaminare la tema zilei?

* De ce cobză? Reclama, insistentă, pentru un leac "promovat" contra răcelii revigorează un termen pe cale de a ieşi din uz. O doamnă soacră, spre îngrijorarea gazdelor, declară că nu le poate părăsi: "sunt răcită cobză". Deoarece au dispărut cobzarii tradiţionali, să vedem cu ce se compară nedorita. Instrument tipic de acompaniament, cobza serveşte pentru "a ţine hangul" (când se cânta din gură sau la vioară); fiind formată dintr-o cutie de rezonanţă bombată, prin ciupirea corzilor se produc sunete seci, caracteristice. Aşadar, trebuie să înţelegem că respectiva doamnă va fi tuşind înfundat! Dacă nu se simte, eventual, legată cobză!

* "Ca-n basme i-a cuvântului putere" (Vlahuţă). Dacă nu este diluată prin repetarea ne-trebnică. 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi