România în UE (II)

Populaţia care trăieşte în risc de sărăcie şi excluziune socială în fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene (procentaj din totalul populaţiei fiecărei ţări):

Cehia – 14,6%; Olanda – 15%; Suedia – 15,6%; Finlanda – 16%; Luxemburg – 18,4%; Austria – 18,8%; Danemarca – 19%; Franţa – 19,1%; Germania – 19,6%; Slovenia – 19,6%; Slovacia – 19,8%; Belgia – 21,6%; Malta – 23,1%; Estonia – 23,5%; Marea Britanie – 24,1%; Portugalia – 25,3%; Polonia – 25,8%; Cipru – 27,1%; Spania – 27,3%; Italia – 28,4%; Irlanda – 30%; Croaţia – 32,3%; Lituania – 32,5%; Ungaria – 33,5%; Grecia – 34,6%; Letonia – 35,1%; România – 41,7%; Bulgaria – 49,3%.

Copii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială în statele membre ale Uniunii Europene (procentaj din totalul copiilor din fiecare ţară):

Finlanda – 13%; Danemarca – 15,3%; Suedia – 15,4%; Cehia – 16,4%; Slovenia – 16,4%; Olanda – 16,9%; Germania – 18,4%; Austria – 22%; Estonia – 22,3%; Belgia – 23,1%; Franţa – 23,2%; Luxemburg – 24,6%; Slovacia – 25,5%; Cipru – 27,5%; Portugalia – 27,8%; Polonia – 29,8%; Malta – 31%; Marea Britanie – 31,2%; Italia – 31,9%; Lituania – 31,9%; Spania – 32,6%; Irlanda – 33,1%; Croaţia – 33,8%; Grecia – 35,4%; Letonia – 38,4%; Ungaria – 43%; România – 52,2%; Bulgaria – 52,3%.

Populaţia care suferă de lipsuri materiale severe în fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene (procentaj din totalul populaţiei fiecărei ţări):

Luxemburg – 1,3%; Suedia – 1,3%; Olanda – 2,3%; Finlanda – 2,5%; Danemarca – 2,8%; Austria – 4,2%; Germania – 4,9%; Franţa – 5%; Spania – 6,2%; Belgia – 6,5%; Cehia – 6,6%; Slovenia – 6,6%; Estonia – 7,6; Marea Britanie – 7,8%; Malta 9,5%; Irlanda – 9,8%; Slovacia – 10,2%; Portugalia – 10,9%; Polonia – 11,9%; Italia – 12,4%; Croaţia – 15,4%; Lituania – 16%; Cipru – 16,1%; Grecia – 19,5%; Letonia – 24%; Ungaria – 26,8%; România – 28,7%; Bulgaria – 45,9%.

Procentul de parlamentari femei în parlamentele naţionale (doar camera inferioară, dacă parlamentul este bicameral) în UE 28 plus Elveţia, Islanda, Norvegia:

Suedia – 45%; Finlanda – 42%; Islanda – 40%; Norvegia – 40%; Danemarca – 39%; Olanda – 39%; Belgia – 39% (există cote impuse prin lege pentru alegerile parlamentare şi cele locale); Germania – 36%; Spania – 36% (există cote impuse prin lege pentru alegerile parlamentare şi cele locale); Austria – 33%; Slovenia – 32% (există cote impuse prin lege pentru alegerile parlamentare şi cele locale); Italia – 28%; Elveţia – 28%; Franţa – 27% (există cote impuse prin lege pentru alegerile parlamentare şi cele locale); Portugalia – 27% (există cote impuse prin lege pentru alegerile parlamentare şi cele locale); Letonia – 25%; Bulgaria – 24%; Polonia – 24% (există cote impuse prin lege pentru alegerile parlamentare şi cele locale); Croaţia – 24%; Lituania – 24%; Luxemburg – 23%; Marea Britanie – 22%; Grecia – 21% (există cote impuse prin lege pentru alegerile parlamentare şi cele locale); Cehia – 20%; Slovacia – 19%; Estonia – 19%; Irlanda – 15% (există cote impuse prin lege doar pentru alegerea camerei inferioare); Malta – 14%; România – 13%; Cipru – 11%; Ungaria – 10%.

În UE, România e pe locul 26 din 28.

Prezenţa la vot la cele mai recente alegeri parlamentare în statele membre UE:

Malta (2013): 92,95%; Luxemburg (2013): 91,15% (votul este obligatoriu); Belgia (2014): 89,37% (votul este obligatoriu); Danemarca (2011): 87,74%; Suedia (2014): 83,33%; Cipru (2011): 78,70%; Italia (2013): 75,19%; Austria (2013): 74,91%; Olanda (2012): 74,56%; Germania (2013): 71,55%; Irlanda (2011): 70,05%; Spania (2011): 68,94%; Finlanda (2011): 67,37%; Marea Britanie (2010): 65,77%; Estonia (2011): 63,53%; Grecia (2012): 62,47% (votul este obligatoriu); Ungaria (2014): 61,84%; Letonia (2011): 59,49%; Cehia (2013): 59,48%; Slovacia (2012): 59,11%; Portugalia (2011): 58,03%; Franţa (2012): 55,40%; Croaţia (2011): 54,17%; Bulgaria (2013): 52,49%; Slovenia (2014): 51,73%; Polonia (2011): 48,92%; România (2012): 41,76%; Lituania (2012): 35,91%.

În 17 din cele 28 de state prezenţa la vot a fost mai mare de 60%. În 7 state prezenţa la vot a fost mai mare de 75%. (În două dintre ele, votul este obligatoriu.) În 11 state prezenţa la vot a fost mai mare de 70%. În 3 state prezenţa la vot a fost mai mică de 50%.

Bonus: prezenţa la vot la alegerile parlamentare din România:

1990: 86,20%; 1992: 76,29%; 1996: 76,01%; 2000: 65,31%; 2004: 58,51%; 2008: 39,20%; 2012: 41,76%.

Prezenţa la vot a scăzut continuu din 1990 până în prezent. Cea mai abruptă scădere a fost cea dintre 2004 şi 2008. În ciuda retoricii agresive a celor care promovează ura de clasă, pensionarii, „asistaţii”, „bugetarii”, „analfabeţii”, muncitorii, „ăia care-şi vând votul pe-un kil de făină”, „săracii care stau cu mâna-ntinsă”, „mahalaua ineptă” şi „morţii” votează din ce în ce mai puţin. Dar ce mai contează realitatea? Ura rămâne.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist