Valorificarea de către administratorul judiciar a bunurilor excedentare din patrimoniul Fortus SA, care nu fac obiectul unor garanţii, este „soluţia rapidă“ propusă de Guvernul Grindeanu pentru rezolvarea situaţiei salariaţilor fostului Combinat de Utilaj Greu. Împreună, deputaţii PSD Camelia Gavrilă, Vasile Cîtea, Silviu Macovei şi Vasile Axinte au înaintat la finele lunii mai mai multe interpelări Executivului referitoare la situaţia combinatului Fortus SA şi a salariaţilor societăţii.

„Soluţia (pentru rezolvarea situaţiei sa­lariaţilor de la Fortus SA – n.red.) o constituie valorificarea de către administratorul judiciar a bunurilor excedentare aflate în patrimoniul societăţii şi care nu fac obiectul unor garanţii. Sumele rezultate în urma înstrăinării acestora pot fi distribuite astfel încât drepturile salariale ale angajaţilor să fie satisfăcute“, a menţionat în răspuns Anca Magdalena Chiser, secretar de stat în cadrul Minis­terului Economiei. Într-un răspuns formulat la aceeaşi interpelare, Florian Geantă, preşedintele Autorităţii pentru Admi­nistrarea Activelor Statului (AAAS), cre­ditorul majoritar al societăţii Fortus SA, a precizat că suma obţinută în urma valori­ficării pavilionului administrativ, asupra căruia sunt înscrise garanţii reale imobi­liare, va fi destinată plăţii creanţelor de­bitorilor, „în conformitate cu programul de plată al creanţelor şi cu respectarea prevederilor legale aplicabile şi gradului de preferinţă menţionat de administratorul judiciar în tabelul definitiv de creanţe al debitoarei“. Preşedintele AAAS a indicat că datoriile curente către angajaţi pot fi achitate numai prin darea în plată a activului funcţional al fostului combinat către AAAS în vederea stingerii creanţelor pe care le deţine faţă de Fortus SA.

Geantă a menţionat în răspunsul adresat celor patru deputaţi PSD Iaşi că întregul patrimoniu al societăţii este grevat de sarcini în favoarea unor creditori, prin care şi AAAS, „care vor fi de acord cu repartizarea sumelor, rezultate în urma valorificării unor bunuri excedentare, către salariaţi, doar în cazul stingerii creanţelor lor“. Potrivit aceluiaşi document, AAAS, care a preluat în 2012 creanţa deţinută de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, este înscrisă în tabelul definitiv cu o creanţă garantată în cuantum de circa 172,5 mi­lioane de lei, la care se adaugă o creanţă curentă de 62,2 milioane de lei. În interpelarea adresată Ministerului Economiei, deputatul Vasile Cîtea a solicitat şi informaţiile privind furturile care au afectat pa­trimoniul combinatului şi care au fost rezultatele acestor sesizări. Reprezentanţii Ministerului Economiei au transmis că au depuse sesizări organelor competente atât de către societatea Fortus SA, cât şi admi­nistratorul judiciar privind furturile. „Acolo unde nu au fost identificaţi autorii, dosarele au fost clasate cu autor necunoscut“, a răspuns secretarul de stat Chiser. Potrivit datelor deţinute de Mi­nisterul Economiei, la data deschiderii procedurii insolvenţei în cazul Fortus SA, în anul 2008, societatea funcţiona la circa 20% din capacitate faţă de anul 1990, cauza principală a stării de insolvenţă fiind „volumul de activitate mult mai mic decât capacităţile de producţie existente ale căror costuri de întreţinere au fost şi sunt foarte ridicate, astfel an de an datoriile, îndeosebi cele fiscale, au crescut. Un fapt relevant cu privire la managementul lipsit de performanţă îl constituie şi analiza împrumuturilor contractate de către administraţiile debitoarei care nu au condus la revigorarea societăţii şi care au grevat aproape tot patrimoniul societăţii“.