Top european de clasificare a universităţilor, primit cu suspiciune de rectorii ieşeni

Dintre instituţiile ieşene de învăţământ superior, doar „Cuza“ a fost inclusă în cel mai recent top al Comisiei Europene. Din România sunt 10 universităţi incluse. Ce spun rectorii ieşeni?

Conducerile universităţilor din Iaşi au privit sceptic către clasamentul U-Multi­rank realizat cu aproximativ două milioane de euro de către Comisia Europeană. Din România au existat zece instituţii de învăţământ superior care au intrat în clasificarea respectivă, dar din Iaşi doar „Cuza“ a fost printre cele selectate în primă fază. Însă, dacă Universitatea Tehnică „Gheor­ghe Asachi“ părea că a fost lăsată deoparte în detrimentul unor alte universităţi, precum Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, realitatea din spatele clasamentului este simplă: au fost selectate doar instituţiile de învăţământ superior care au ales să furnizeze date către Comisia Europeană. Iar conform rectorilor universităţilor ie­şene, „ranking“-ul respectiv nu e nici top, nici clasificare şi, prin urmare, nici nu a stârnit interesul lor, Agronomia, UMF şi Politehnica hotărând nici măcar să nu aplice la top.

Oxford şi Cambridge s-au retras din clasificare

Prof.dr. Carmen Teodosiu, prorector responsabil cu activitatea de cercetare la UTI, consideră că un astfel de top a fost realizat după alte criterii decât cele furnizate iniţial de către universităţi ministerului Educaţiei în 2011, când s-a întocmit clasificarea naţională a instituţiilor de învăţământ superior. „Aici este clar că sunt universităţile care, în mod voluntar, au hotărât să dea alte date decât cele din clasificarea şi ierarhizarea din 2011. Datele au fost probabil pe altă perioadă de timp. Noi am dat atunci pe cinci ani, au fost date verificate de minister şi evaluarea a fost un proces de două luni şi au fost peste 100 de criterii la care a trebuit să răspundem“, crede prof.dr. Carmen Teo­dosiu. Aceasta argumentează că Uni­versitatea Tehnică s-ar fi înscris la un astfel de proiect dacă înscrierea ar fi fost mai bine promovată şi mai bine explicată. „Dacă mergeţi pe site-ul lor, veţi vedea că universităţile britanice s-au retras din această clasificare, aşa că, dacă este vorba de o comparaţie între anumite instituţii de acelaşi profil, la capitolul britanic va rămâne gol“, a adăugat prorectorul. Aceasta adaugă că problema clasamentului european nu a fost una „extraordinar de bine cunoscută, transmisă sau implementată“, şi argumentează dând ca exemplu topurile pe cercetare care există la nivel naţional şi în care UTI este mereu în primele cinci poziţii. „Cu câteva excepţii notabile, cum este «Cuza», eu mă îndoiesc că acelea sunt cele mai bune zece universităţi ale ţării. Un top din care lipseşte Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cea din Iaşi nu cred că poate exista, nu dacă ne raportăm la topurile pe cercetare existente acum“, a conchis prof.dr. Carmen Teodosiu.

Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agri­cole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, prof.dr. Vasile Vîntu, susţine că instituţia de învăţământ superior s-ar fi înscris, poate, la o astfel de clasificare, dacă ar fi avut timp. În aceeaşi perioadă însă, universitatea sărbătoarea centenarul şi avea o vizită instituţională din partea organizaţiei de evaluare internaţională EUA, aşa că au preferat să nu se încarce. „Noi nu ne-am înscris în acest pilotaj al Uniunii Europene, a fost unul solicitat şi a fost un număr de universităţi din ţară care s-au înscris. S-ar putea să fi fost mai multe, nu doar cele zece, pentru că s-au căutat doar anumite domenii. E posibil să ne fi acceptat şi pe noi, am înţeles că cei de la Cluj-Napoca, de la Agronomie, s-au înscris. Noi am considerat, ţinând cont de pe­rioadă, că e mai bine să se cristalizeze criteriile întâi şi, apoi, aveam alte lucruri pri­oritare. Însă aşteptăm cu interes să vedem ce se va întâmpla“, a afirmat rectorul. O aceeaşi atitudine au avut-o şi cei de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, care nu au considerat că un astfel de clasament care contează doar „pe hârtie“ merită timp alocat. „Nu am trimis la U-Multirank, nici nu ştim foarte multe lucruri despre el. Sunt câteva clasamente care chiar merită şi care chiar contează. Acelea ne interesează pe noi, clasamentele mari, unde încercăm să intrăm acum dar nu am ajuns încă acolo“, a declarat prof.dr. Vasile Astărăs­toae, rectorul instituţiei de învăţământ superior.

Nici „Cuza“, care e inclusă, nu îl susţine

Nici conducerea Universitatea „Al.I Cuza“, singura instituţie din Iaşi care figurează în această clasificare, nu o ia ca pe o mare realizare. Rectorul Vasile Işan susţine că acest top este mai mult o grupare pe profiluri, ideea nefiind cea de a clasifica, ci de a grupa universităţile din Europa în funcţie de activităţile lor esenţiale. „Eu nici nu mai ştiu care sunt cele zece universităţi, ştiam că noi am participat şi la prima fază, şi la cea de-a doua a proiectului pilot, dar nu ştiam ca el să fi ajuns la o fază de largă aplicare astfel încât să cuprindă toate instituţiile din Europa, ci doar cele care s-au înscris. Nu ştiam nici ca el să aibă un scop de ierarhizare academică, ci mai curând de grupare a lor şi de relevare a unui profil“, a declarat prof.dr. Vasile Işan. Acesta a dat ca exemplu Univer­sitatea Petroşani, care este una dintre cele zece ce fac parte din top. „Poate cineva să se gândească că aceasta face parte dintre primele cele mai bune zece din România? Poate doar la învăţământul în minerit. Nu am o problemă cu ei, dar se poate gândi că au vreo contribuţie academică? Este lim­pede că acest top nu este un top“, a conchis rectorul.