"Mi-am cumparat recent un calculator de la magazinul Ultra Pro Computers din Pacurari. Am optat pentru plata cu cardul deoarece nu aveam bani cash la mine. M-am uitat cu stupoare insa cind vinzatoarea mi-a inminat inapoi cardul, fara ca eu sa fiu nevoit sa introduc codul PIN. Tranzactia fusese acceptata automat. Primul lucru la care m-am gindit in acel moment a fost «Ce s-ar fi intimplat daca as fi pierdut cardul? Altcineva ar fi putut face cumparaturi cu banii mei?»", s-a intrebat Nicolae G., un iesean ce detine un card de debit emis de Banca Comerciala Romana (BCR).

Problema ridicata de acesta este de real interes in conditiile in care aproape fiecare familie din Iasi detine cel putin un instrument electronic de plata, fie de tipul unui card de debit sau al unuia de credit. Subiectul cardurilor bancare este de asemenea intens dezbatut pe diverse forum-uri, principala nedumerire a celor care posteaza mesaje fiind cine raspunde pentru "golirea" unui card in cazul furtului.

"Dupa ce am avut ghinionul sa mi se fure cardul de credit si nesansa ca hotul sa-mi goleasca, in mai putin de doua ore, limita de credit zilnica de aproape 10.000 de lei, efectuind doar trei tranzactii la un magazin de lux, fara sa i se ceara codul PIN, mi-am pus urmatoarea intrebare: «Chiar am ramas de paguba?»", se arata in unul din mesajele postate pe internet.

In conditiile in care bancile comerciale indeamna populatia sa opteze pentru achizitia de carduri, pentru a se feri astfel de un eventual furt al banilor direct din buzunar, "Ziarul de Iasi" prezinta mai jos diverse ipostaze in care cardurile bancare se pot  dovedi a nu fi cele mai sigure mijloace de tranzactionare. Si aceasta pentru ca unii comercianti din oras au in dotare cititoare automate de carduri pentru care plata cumparaturilor efectuate nu necesita informatii suplimentare privind identitatea posesorului.

Unele voci ar putea spune in acest moment ca achitarea unui produs cu cardul, fara codul unic de identificare, este mai rapid decit numararea efectiva a banilor cash de vinzator si in ton cu tendintele din afara tarii. Dar daca acest instrument de plata ajunge pe mina altcuiva?

Contul gol in citeva ore

De exemplu, o persoana care pierde un banal card de debit ar spune la prima vedere ca cel care il gaseste nu poate face nimic cu el pentru ca nimeni altcineva nu stie codul PIN. Insa, in realitate, norocosul poate face cumparaturi la mai multi comercianti care nu solicita acest cod, pina la epuizarea banilor din cont.

"In caz de furt sau pierdere, titularul cardului trebuie sa anunte de urgenta unitatea bancara emitenta pentru a bloca astfel contul. Operatiunea nu dureaza decit citeva secunde, informatiile necesare fiind numele si prenumele posesorului si codul sau numeric personal", a declarat Virgil Popescu, reprezentant marketing in cadrul sucursalei iesene a BRD.

Insa, in situatia in care cardul de credit, cu descoperire de cont de exemplu, ajunge in miinile unui strain, lucrurile se complica si mai mult. Persoana care il gaseste poate cheltui sume impresionante de bani, in limita disponibilului de pe card, si care se ridica si la zeci de mii de lei.

Daca pina la semnalarea faptului ca i-a disparut portofelul cu carduri se scurg citeva ore, timp in care cel care il gaseste stie unde sa cheltuie banii, titularul este practic in acest caz bun de plata. "Se poate totusi demonstra ca titularul cardului nu a facut personal acele cumparaturi. Ar trebui ca hotul sa aiba aceeasi semnatura cu posesorul", a specificat Cezar Marin, expert comunicare in cadrul BCR.

Insa aceasta procedura necesita mult timp si energie pentru ca, de cele mai multe ori, cazul se solutioneaza in instanta. In intervalul scurs, titularul de drept al cardului va trebui sa plateasca si dobinzile aferente liniei de credit catre banca.

Plati riscante pe site-urile neacreditate

Dupa cum sustin reprezentantii bancilor comerciale, persoanele care detin carduri trebuie sa fie atente la citeva aspecte atunci cind le utilizeaza. Regulile de securitate presupun ca aceste instrumente sa nu fie inminate unei persoane necunoscute, iar codul PIN sa nu fie dezvaluit unui strain.

"Cardul sa nu fie scapat din ochi atunci cind este trecut prin POS – de exemplu intr-o camera alaturata, iar chitanta returnata de vinzator sa nu fie semnata pina nu este vizualizata si suma de plata", a avertizat Popescu.

In plus, nu sint incurajate platile pe internet pe site-uri neacreditate si daca totusi este aleasa varianta on-line sint necesare doar informatiile trecute pe card.

In Occident de exemplu, posesorii de carduri au posibilitatea sa verifice zilnic pe internet tranzactiile facute peste zi. Acestea completeaza un formular de acceptare a platii numai dupa ce au luat la cunostinta si sint de acord cu sumele vehiculate. Metoda a fost importata si la noi, insa cu diferente.

Astfel, pe site-urile bancilor comerciale pot fi verificate tranzactiile insa ele nu pot fi sistate de beneficiar daca exista suspiciunea unei nereguli. "Ce-i in afara tarii, e in afara tarii. Pot fi solicitate periodic de la banca extrase de cont care arata atit intrarile, cit si iesirile. Unul pe luna este gratuit, iar incepind cu al doilea se percepe o suma modica", a specificat Marin.

Ca elemente suplimentare de securitate, beneficiarii de carduri pot solicita bancii sa impuna o limita maxima de numar de tranzactii si suma de bani ce poate fi retrasa si cheltuita zilnic.