Desi incalta toata Europa, romanii poarta pantofi produsi in China, Hong Kong sau Taiwan. Putini stiu ca Romania este cel mai mare exportator de incaltaminte din Europa de Est. Anual, 44 milioane de perechi de pantofi iau calea Occidentului. De la declansarea pneumoniei atipice, cererea a devenit si mai mare, deoarece multi industriasi din Vest care apelau la productia in lohn in China s-au indreptat catre tarile din Centrul si Estul Europei. In tot acest timp, din cauza saraciei, piata interna este inundat de marfuri asiatice, de o calitate mai mult decit indoielnica.
Industria ieseana de incaltaminte este impartita in doua categorii. Pe de o parte fabricile mici sau mijlocii, aparute in marea lor majoritate dupa 1990, care vind numai pe piata interna, iar pe de alta parte producatorii in lohn. Primii reusesc destul de greu sa supravietuiasca din cauza puterii foarte mici de cumparare a populatiei care nu numai ca achizitioneaza mai rar incaltaminte, dar si cea pe care si-o cumpara este din import, ieftina si de slaba calitate.
La intern, banii se recupereaza foarte greu
„Ne descurcam foarte greu din cauza importurilor din statele asiatice la preturi foarte mici. Ar trebui luate niste masuri in vama”, spune Petru Vicol, directorul fabricii de incaltaminte „Petro Grup”. El afirma totodata ca disparitia practic a primaverii i-a dat peste cap pe producatorii autohtoni. „Cind a dat caldura a fost un val de vinzari la pantofi insa pentru o scurta perioada”, a precizat el.
Din cauza vinzarilor slabe si banii investiti in producerea incaltamintei sint recuperati foarte greu. Cu 40 de salariati „Petro Grup” fabrica pe luna in jur de 2.000 de perechi de pantofi ce sint vindute in judetele Moldovei.
„Abia mai putem face fata comenzilor in lohn”
Cea de-a doua categorie de producatori sint fabricile care lucreaza in lohn. In Iasi, reprezentativa pentru aceasta categorie este „Aurora” Tirgu Frumos. Cu 1.500 de salariati aceasta produce 1,4 – 1,6 milioane de perechi de incaltaminte pe an, din care 98% sint exportate in Italia.
Dinu Laurentiu, directorul general al societatii, a declarat ca in ultima perioada s-a inregistrat o crestere mare a comenzilor venite de la cei care detin pietele Vestice. „Din cauza pneumoniei atipice foarte multi producatori occidentali au renuntat la lohn-ul facut in China si s-au orientat catre alte tari printre care si a noastra. Acum noi abia mai putem face fata comenzilor”, a precizat el. El a explicat ca pentru moment societatea pe care o conduce nu este interesata sa produca pentru piata interna din mai multe motive. „Pe de o parte, piata interna este suprasaturata de chinezarii, si este instabila. Daca produci pentru Romania, riscul este numai al tau, banii se recupereaza foarte greu si in plus nici marii angrosisti de incaltaminte de la noi nu sint foarte multi”, a spus el.
Incepem sa devenim prea scumpi
Dinu este de parere ca nici lohn-ul nu va mai fi pentru foarte mult timp o solutie. „Criteriile pentru care un occidental a ales Romania pentru a-si produce incaltamintea au fost in primul rind costurile scazute ale manoperei si forta de munca calificata. Insa deja incep sa ne atraga atentia ca am devenit cam scumpi”, a afirmat el.
Conform celor spuse de directorul de la „Aurora”, pentru manopera unei perechi de incaltaminte se plateste acum in medie cam 3 euro. Un studiu aparut pe site-ul „factbooc.net”, un site care studiaza oportunitatile de afaceri din mai multe tari ale lumii, releva faptul ca in Romania consumul aparent de incaltaminte pe an este de 40 de milioane de perechi la o populatie de 22 de milioane de locuitori, respectiv 1,8 perechi/locuitor, in timp cepolonezii, de exemplu, cumpara anual 3,7 perechi de incaltaminte pe locuitor.
„Viitorul este negru”
Dinu Laurentiu spune ca tendinta in domeniul incaltamintei este ca producatorii puternici din vest sa-si pastreze piata, iar cei care produc pentru ei sa inceapa sa-si faca rost singuri de materie prima. „Pentru asta iti trebuie resurse importante si tehnologie. In plus, la noi materiile prime necesare pentru a fabrica incaltaminte au cam disparut”, a sustinut el.
„Aurora” a inceput sa lucreze un fel de semilohn, folosind din productia interna adezivii, branturile, talpile, branturile si cutiile. Se importa accesoriile, pielea si captuseala. „Viitorul este negru. Ca sa compensam cresterile salariale viitoare si sa rezistam va trebui sa pedalam puternic pe calitate si productivitate”, considera directorul „Aurora”. (Ana PRODAN)